User Login

Rosal 728x90
neccen

Președintele PNL Prahova, senatorul Iulian Dumitrescu, a declarat la ieșirea de la vot: ”Am votat astăzi pentru România spitalelor moderne, a autostrăzilor, o Românie educată, o Românie a românilor care nu mai sunt nevoiți să plece în străinătate pentru un trai mai bun. Am votat pentru lucruri normale, am votat pentru normalitate în această țară. Am votat pentru a valorifica șansa uriașă și unică pe care o are județul Prahova și Municipiul Ploiești de a reveni la normalitate la toate nivelurile administrației, de la Consiliul Județean, până la primari și majorități în consiliile locale capabile să absoarbă toate tensiunile din societate și să genereze progres.  Vă îndemn să mergeți la vot!”.

În primul mandat de președinte al României, Klaus Iohannis a blocat capturarea României de către PSD, punând bazele ”României normale”. În următorii 5 ani, președintele Klaus Iohannis va construi ”România normală”, alături de Guvernul PNL. Klaus Iohannis are experiența necesară și stie ce are de făcut pentru a fi un președinte care să reprezinte eficient interesele românilor. Șeful statului a dovedit în primul mandat că are capacitatea de a ține România pe drumul drept, chiar și în condiții vitrege. Imediat după alegerile din 2016, PSD a început războiul cu România, pregătind ordonanța 13 privind amnistia și grațierea, prin care ar fi fost salvați mai mulți inculpați, inclusiv Liviu Dragnea, acuzat de abuz în serviciu. Klaus Iohannis a câștigat o primă bătălie, alături de români. Pe baza Constituției, șeful statului a mers la ședința Executivului și a vorbit despre cei „doi elefanți”, solicitând ca cele două acte normative să nu fie adoptate. PSD a aprobat ordonanța într-o altă ședință de guvern, de data aceasta ținând secret faptul că subiectul era pe ordinea de zi. Președintele Klaus Iohannis a ieșit în stradă, alături de sute de mii de români indignați, iar Guvernul PSD a abrogat ordonanța 13. Au urmat alte bătălii, pentru a proteja legislația anti-corupție, atacată de PSD pe toate fronturile, fie că vorbim de legile justiției, Codul Penal, Codul de procedură penală sau de legea ANI.

Blocarea legilor în favoarea infractorilor

Klaus Iohannis a fost președintele care a folosit, cel mai des, atribuțiile constituționale de a superviza corectitudinea unor acte normative. Constituția îi oferă președintelui dreptul să ceară reexaminarea unor legi și Klaus Iohannis și-a exercitat această atribuție de 85 de ori, mai mult decât în mandatul anterior al fostului președinte. Președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională (CCR) în legătură cu 75 de acte normative, aprobate de majoritatea parlamentară. 52 din sesizări au fost admise. Anterior, fostul președinte Traian Băsescu a avut, în 10 ani de mandat, 32 de sesizări ale CCR, dintre care 18 respinse și 14 admise. Președintele Klaus Iohannis a sesizat, alături de PNL, Comisia de la Veneția în privința modificărilor aduse Legilor justiției și Codurilor penale. Președintele Klaus Iohannis, a convocat, potrivit atribuțiilor constituționale, Referendumul din 26 mai 2019, pentru interzicerea amnistiei și grațierii, a modificărilor aduse prin ordonanțe legislației din justiție și a legilor penale și introducerea posibilității sesizării CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului. Peste 6 milioane de români au răspuns afirmativ la întrebările președintelui și, ca un prim efect, la propunerea PNL, Parlamentul a respins legea amnistiei și grațierii, pe care PSD o ținea la sertar.

România normală

Rezultatelele de la euroalegeri și de la referendum au dus la pierderea majorității de către PSD. Parlamentul a aprobat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă, iar Klaus Iohannis l-a putut desemna premier pe Ludovic Orban, inaugurând un parteneriat cu Guvernul pentru construirea ”României normale”. Klaus Iohannis este preocupat și de drepturile românilor din afara granițelor. A solicitat și a obținut reforma sistemului electoral pentru a permite votul românilor din străinătate, fără cozi și alte umilințe la care au fost supuși cetățenii români de guvernările PSD. Noua legislație prevede simplificarea votului prin corespondență, program de vot extins pe trei zile, înființarea de noi secții, menținerea programului de vot și după ora 21 în cazul în care sunt cozi la vot. În al doilea mandat, Klaus Iohannis își propune să continue pe bazele puse deja în primul mandat. De data aceasta, în parteneriat cu Guvernul PNL. Un amplu proces de audit al instituţiilor din sfera administraţiei publice este indispensabil pentru reconstrucţia credibilităţii și modernizarea instituţiilor publice. Lupta împotriva corupţiei trebuie să continue. Susținem independența justiției, promovăm profesionalismul, corectitudinea și integritatea funcției publice, se afirmă în programul președintelui Klaus Iohannis. Revizuirea legilor din domeniul justiţiei este obligatorie pentru a se elimina intervenţiile nocive din ultimii trei ani. Aceste acte normative trebuie să fie puse în acord cu avizele Comisiei de la Veneţia, ale Consiliilor Consultative ale Judecătorilor și Procurorilor Europeni, precum și cu rapoartele Comisiei Europene și GRECO. Pentru ca actul de justiţie să fie unul de calitate, profesioniștii direct implicaţi trebuie să beneficieze de toate condiţiile necesare, de la infrastructura instanţelor și parchetelor, a poliţiei judiciare, până la aspecte care ţin de claritatea și de predictibilitatea legislaţiei.

România normală este o țară în care primează legea și unde demnitatea umană este respectată. O țară unde nu sunt eliberați zeci de mii de infractori înainte de termen și unde nu se intenționează eliberarea marilor corupți. Una dintre prioritățile noului Guvern PNL este arbogarea Legii recursului compensatoriu, care a făcut posibile aceste eliberări înainte de termen.

Articol susținut de PNL!”

Comanda: PNL; executant: Î.I. ALEXANDRU HARALAMBIE ŞTEFAN- HAŞ MEDIA; cod mandatar 31190005

10 Oct 2019

Adio Broșa!

in Politic

 

Astăzi românii se despart de purtătoarea broșei! În urma votului din Parlament, Guvernul Vasilicăi a fost demis! Au votat pentru demitere 238 de parlamentari, 6 voturi au fost abțineri sau contra! Opoziția avea nevoie de doar 233 de voturi pentru a trece moțiunea! După ce timp de câteva ore s-au adus acuze, injurii, de o parte și de alta, votul a decis: guvernul PSD a picat testul moțiunii, așa că de mâine România va avea doar un guvern interimar, iar Președintele României, Klaus Iohannis, va invita partidele parlamentare la discuții pentru formarea unui nou guvern.

 

Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, sambata, prin tragere la sorti, ordinea candidatilor pe buletinele de vot la alegerile prezidentiale din data de 10 noiembrie.

Cei 14 candidati sunt in ordine:

Iohannis Klaus-Werner - Partidul National Liberal,

Paleologu Theodor - Partidul Miscarea Populara,

Barna Ilie-Dan - Alianta USR PLUS,

Kelemen Hunor - Uniunea Democrata Maghiara din Romania,

Dancila Vasilica-Viorica - Partidul Social Democrat,

Ivan Catalin-Sorin - Partidul Alternativa pentru Demnitate Nationala,

Peia Ninel - Partidul Neamul Romanesc.

Popescu Sebastian-Constantin - Partidul Noua Romanie,

Banu John-Ion - Partidul Natiunea Romana,

Diaconu Mircea - Alianta Electorala Un Om - formata din ALDE si Pro Romania,

Marian-Stanoevici Bogdan-Dragos-Aureliu - candidat independent,

Bruynseels Ramona-Ioana - Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal),

Catarama Viorel - Dreapta Liberala,

Cumpanasu Alexandru - candidat independent

Prezența la vot de aproape 50% la alegerile pentru Parlamentul European a adus surprize de proporții. Nimeni nu se aștepta la așa ceva. Conform sondajelor, dar și a rezultatelor oficiale parțiale, ALDE nu a reușit să obțină pragul electoral, fiind un adevărat dezastru pentru partidul lui Tăriceanu. Mare jale este și pentru PSD, care pentru prima dată în istoria partidului a obținut sub 25% din numărul total al voturilor valabil exprimate. Învingătorul din 26 mai este PNL, care obține aproape 27% dintre voturile românilor. Alianța USR+ a luat și ea un scor foarte bun, de peste 21%. Au trecut pragul electoral și PRO România, PMP și UDMR. Iată care sunt procentele oficiale, după numărarea a 99,31% din voturile exprimate în secțiile din țară: PNL- 26,83%; PSD- 23,42%; Alianța 2020 USR +-21,30%; Pro România- 6,62%; PMP- 5,65%; UDMR- 5,47%, ALDE- 4,24%. Mai trebuie menționat că lipsesc din aceste procente voturile din diaspora, care ar putea modifica procentele, mai mult în partea superioară a clasamentului. Conform acestui clasament, încă provizoriu, PNL ar avea 10 europarlamentari, Alianța 2020 USR+ 8 europarlamentari, PSD 8 europarlamentari, iar Pro România, PMP și UDMR fiecare cu câte 2 europarlamentari.

 

La ora  15:39 se prezentase la vot 30% din numărul total al alegătorilor din România! Iar cozile sunt mari și la această oră! Procentul pentru Referendum este ceva mai mic, de 25%, dar după cum decurge procesul electoral, sigur se va depăși pragul de 30%, necesar validării acestuia. În Prahova avem și o secție care a depășit procentul de 100%, e vorba de una dintre secțiile de votare din Sinaia, unde turiștii au ales să voteze. O altă secție de votare, la care procentul se aproprie de 100%, este cea de la Cheia(com. Măneciu) unde la ora 16.00, votaseră 94,75% de alegători. Și aici vorbim de turiști, care dacă tot se află la munte, au decis și să voteze. La ora 16:00, În Prahova au votat 33,8% dintre prahoveni pentru Parlamentul European, iar pentru Referendum au votat 26%. La nivel național situația se prezintă astfel:pentru Parlamentul European au votat 31,29% , iar pentru Referendum au votat 25,90%. Reamintim că secțiile de votare se închid la ora 21:00!

În urmă cu 29 de ani, pe 20 mai 1990, aveau loc primele alegeri libere după 1989. De atunci românii au mai participat la alte 16 scrutinuri: alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și referendumuri. La aceste se mai adaugă alte trei scrutinuri parțiale. Astăzi, 26 mai, au loc alegeri pentru reprezentanții României în Parlamentul European, dar și Referendumul pe tema justiției. Alegătorii sunt așteptați să-și exercite votul în intervalul orar 07:00- 21:00. După ora 21, doar cei care se mai află în secția de votare mai pot participa la vot. Pentru a putea vota trebuie să vă prezentați cu actul original de identitate, care să fie valabil. Romanii care voteaza pe teritoriul tarii au nevoie de buletin sau carte de identitate valabile in ziua votului. Ca alternativa, acestia mai pot vota DOAR cu pasaport diplomatic, pasaport diplomatic electronic, pasaport de serviciu, pasaport de serviciu electronic, carte de identitate provizorie sau carnet de serviciu militar in cazul elevilor din scolile militare. Alegatorii care nu se pot deplasa la sectia de votare din cauza de boala sau invaliditate pot solicita urna speciala (mobila) de la sectia de votare cea mai apropiata de locul in care se afla in ziua alegerilor printr-o cerere scrisa insotita de documente justificative. Cererea se face cel tarziu in preziua alegerilor. In ziua alegerilor, o echipa formata din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se afla alegatorul, cu urna speciala si materialele necesare votarii. Fiecare sectie de votare are o singura urna speciala, care trebuie sa fie la ora 21:00 inapoi la sectia de votare. Fiecare alegator care voteaza si la europarlamentare, si la referendum, va primi 3 buletine de vot. In sectie va trebui sa semnati in trei coloane borderoul de prezenta. In fiecare sectie vor fi si 3 urne, iar fiecare buletin este numerotat cu numarul urnei in care trebuie sa-l introduceti. Nu e nicio problema daca introduceti buletinele in urna gresita, votul nu se anuleaza. Un buletin veti primi pentru alegerile europarlamentarea. Ordinea partidelor si candidatilor independenti pe buletinul de vot a fost stabilita de Biroul Electoral Central prin tragere la sorti. In cazul referendumului veti primi doua buletine de vot, cate unul pentru fiecare intrebare. Puteti alege sa votati doar la unul dintre scrutine, nu se va contoriza prezenta si in cazul celuilalt.Inainte de a intra in cabina de vot, asigurati-va ca pe spatele buletinului de vot este aplicata stampila de control a sectiei de votare. Daca aceasta lipseste, votul va fi declarat nul. Daca este aglomeratie si credeti ca secretul votului dumneavoastra poate fi incalcat, mai bine mai asteptati sau instiintati presedintele sectiei de votare. Accesul alegatorilor in sala de votare trebuie sa aiba loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Aplicati stampila cu mentiunea "VOTAT" pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. Indoiti buletinul, astfel incat pagina goala care poarta stampila de control a sectiei de votare sa ramana in afara, si introduceti-l apoi in urna corespunzatoare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri si referendum) astfel incat sa nu se deschida. Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul votului este asigurat. Daca gresiti aplicarea stampilei, puteti cere un nou buletin de vot, daca nu a fost introdus in urna. Primul va fi anulat. Restituiti stampila si primiti inapoi actul de identitate, pe care trebuie sa fie aplicata stampila cu mentiunea "VOTAT" (buletine) sau un timbru autocolant (cartile de identitate) . Se va aplica un singur autocolant, indiferent daca votati doar la referendum sau la europarlamentare, verificarea urmand sa fie facuta in Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Alegatorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.

 

26 mai 2019 va fi o zi istorică pentru România! Votul pentru PE și cel de la Referendum, vor contura viitorul nostru, în Uniunea Europeană, dar și in viața de zi cu zi a României!

Ce este și de ce votăm pentru Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singura institutie a Uniunii Europene unde cei care ocupa functiile sunt alesi de cetateni. PE este responsabil de legislatia europeana, dar are si responsabilitati bugetare si de control. Parlamentul European are 751 de membri, din 28 de state UE. Romania are alocate 32 de locuri, iar dupa ce Marea Britanie va parasi oficial blocul comunitar vom primi un mandat in plus la redistribuire, astfel ca vom avea 33 de reprezentanti. Numarul deputatilor din fiecare tara este, in principiu, proportional cu populatia sa, dar in practica se aplica sistemul "proportionalitatii degresive": nicio tara nu poate avea mai putin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numarul total al acestora nu poate depasi 751 (750 plus presedintele). La acest moment cel mai mare grup politic este Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) - PPE, cu 221 de membri. Din aceasta familie europeana fac parte la acest moment PNL, PMP si UDMR. Urmatorul grup politic ca marime este cel al socialistilor - Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European - S&D, cu 191 de membri. Aici sunt afiliati cei de la PSD si parte din cei de la PRO Romania, mai exact europarlamentarii care in ultimii ani au plecat din PSD in partidul infiintat de Victor Ponta. In ce priveste viitorul social-democratilor romani in aceasta familie europeana, acesta este incert la acest moment. Socialistii europeni au suspendat relatiile cu PSD, din cauza actiunilor la adresa Justitiei, care incalca statul de drept. Urmeaza Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni - ECR, cu 70 de membri. Aici doar PRO Romania are la acest moment un membru. Ramane de vazut ce familie va alege partidul lui Victor Ponta daca va ajunge in PE. Apoi, Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa - ALDE, cu 67 de membri, printre care si cei ai ALDE Romania. Insa si viitorul partidului condus de Calin Popescu Tariceanu in aceasta familie europeana este incert, fiind de asemenea amenintat cu excluderea, in urma sustinerii PSD in asaltul asupra Justitiei. Alte grupuri din PE: Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica - 52 membri; Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana - 50 de membri; Grupul Europa Libertatii si Democratiei Directe - 48 de membri; Grupul neafiliatilor - 52 de membri. Romania are alocate 32 de locuri in PE, acestea fiind repartizate partidelor in functie de numarul de voturi pe care le vor obtine la alegeri.

Ce votăm pe 26 mai 2019?

La acest scrutin, din 26 mai, au fost validate candidaturile in cazul a 3 independenti si 13 partide sau aliante electorale. Pentru a vota la scrutinul pentru Parlamentul European veti primi un buletin de vot, unde veti aplica o singura dat stampila pe candidatul sau formatiunea politica pe care o doriti. Amintim ca tot duminica, are loc si referendumul propus de Presedintele Romaniei, unde veti avea de votat pe doua buletine de vot, unde veti pune stampila, tot o singura data, pe fiecare buletin, in functie de optiunea dumneavoastra, pe DA sau pe NU! Dacă pentru alegerea candidatilor pentru Parlamentul European nu conteaza cati electori se prezinta la vot, in cazul Referendumului, situatia e diferita: trebuie o prezenta de 30% din numarul total al alegatorilor din Romania, iar cel putin 25%, din acelasi numar al populatiei sa exprime o optiune. Pentru democratie va asteptam duminica sa participat la scrutin! Votul este o datorie, nu o obligatie! Optiunea de a vota reprezinta faptul ca sunteti un cetatean informat, care doreste sa participe la viitorul tarii sale!