User Login

Rosal 728x90

În anul 100 al României Mari, Prefectura Prahova a dorit să aducă un omagiu celor care s- au luptat pentru visul Uniri, pentru o ţară independentă şi unitară. Miercuri, 19 decembrie 2018, Instiuția prefectului județul Prahova a organizat evenimentul de lansare a albumului ”Contribuția județului Prahova la Războiul de Întregire a Neamului”, lucrare apărută cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale în cadrul manifestărilor prilejuite de Centenarul Marii Uniri. Albumul ”Contribuția județului Prahova la Războiul de Întregire a Neamului” a fost scris și documentat de domnul Darie Codruț Constantinescu, consilier în cadrul compartimentului Afaceri europene, relații internaționale, strategii și programe de dezvoltare economică, sprijinit în acest demers de către Asociația Județeană ”Cultul Eroilor” Prahova, Biblioteca ”Nicolae Iorga” Ploiești, Arhivele Naționale Serviciul Județean Prahova, Asociația pentru educație și dezvoltare urbană (A.E.D.U.) și Muzeul Național de Istorie a României care a pus la dispoziție fotografii relevante publicate în cadrul Expoziției Marele Război 1914-1918. Autorul și-a dorit ca prin această lucrare să ofere o imagine de ansamblu a contribuției pe care au adus-o prahovenii la realizarea României Mari prin pierderile umane, suferințe și pagube materiale. Albumul cuprinde fotografii de pe front, imagini ale unor clădiri care acum nu mai există, pagini din ziarele acelor vremuri, imagini ale rafinăriilor ploieștene în timpul ocupației germane sau acte administrative semnate de prefecții și subprefecții prahoveni din timpul Primului Război Mondial. În afară de elementele istorice foarte cunoscute, lucrarea cuprinde și mărturii ale prahovenilor sau informații despre cazuri particulare care au ajuns prin petiții la prefecți. De exemplu, în 1919, o femeie din Bușteni, îi scria prefectului, care i-a alocat 200 de lei, o sumă modestă chiar și atunci, pentru a se descurca: ”Sunt văduvă de război, refugiată aci din Bușteni, când m-au gonit bombele în miezul nopții ploioase din 26 septembrie 1916 dimpreună cu toți ai mei. Am plecat din gospodăria mea cea întemeiată de 20 de ani numai cu un cufăr, pentru a nu mă mai întoarce niciodată, lăsând totul pradă jefuitorilor și bombelor. În 917 mi-am pierdut soțul în răsboiu-singurul sprijin al vieții noastre…Sunt și eu o româncă care am contribuit, deși cu puțin, dar cu tot sufletul și atunci când trebuia, la mărirea idealului national”. tAstfel de mărturii sunt multe și la fel de emoționante, scrise de prefecți, de soldați. Toma N. Socolescu, arhitectul Ploieștiului, a consemnat şi el astfel de aspecte, atât de pe front, cât și de la întoarcerea sa în oraș, când și-a găsit locuința jefuită. Primăriile prahovene din mediul rural au ajutat cu informații relevante, având în vedere că majoritatea soldaților români erau țărani. Alături de prefectul Mădălina Lupea şi subprefectul Emil Drăgănescu la prezentarea albumului s- au aflat şi autorităţi locale şi judeţene, reprezentanţii instituţiilor deconcentrate, ai societăţii civile. Au fost prezenţi şi elevi şi profesori, iar un grup de mici artişti au interpretat cântece patriotice şi colinde pentru toţi cei aflaţi la eveniment.

Mii de oameni au participat, duminică, la Chișinău, la manifestaţia dedicată centenarului unirii Basarabiei cu România. Manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale au adoptat la final o Proclamație a Marii Adunări Centenare. Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu România este unica soluție de supraviețuire și progres al românilor dintre Prut și Nistru. La acest eveniment a fost prezentă şi o delegaţie a PMP, condusă de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a declarat tuturor celor prezenţi că parlamentele de la Bucureşti şi Chişinău trebuie să voteze în cel mai scurt timp unirea: „Suntem în Piaţa Marii Adunări Naţionale. Foarte mulţi, în România, nu ştiu de ce această piaţă se numeşte Piaţa Marii Adunări Naţionale, şi le spunem acum: aici, românii din Republica Moldova au dat în 1989 bătălia pentru limba română. 300.000 de români din Republica Moldova au cerut ca limba română să le fie limbă de stat”. Primtre delegaţii PMP s-a aflat şi deputatul Cătălina Bozianu, preşedinta organizaţiei de femei a PMP. Iată ce a menţionat parlamentarul prahovean cu prilejul manifestării de la Chişinău: „Am avut privilegiul de a participa, alături de președintele Traian Băsescu și de o numeroasă delegație a Partidului Mișcarea Populară, la Marea Adunare Centenară de la Chișinău. A fost un moment important pentru mișcarea unionistă de pe ambele maluri ale Prutului (în care, PMP este vârf de lance) pentru că ne-a dat prilejul ca, plecând de la momentul istoric de acum 100 de ani, să privim cu încredere la viitorul nostru ca națiune unită. Am convingerea că noi suntem generația care va face Unirea. Luând exemplul înaintașilor noștri, pentru copiii noștri”.

 

Nicolae Măruntu și Adrian Tomoșoiu, reprezentanţii PMP în Consiliul Județean Prahova, se numără printre semnatarii „Declarației de reunire” cu Basarabia, adoptată miercuri, 7 martie 2018. Fiind singurul partid politic care și-a asumat ca proiect național Unirea, Partidul Mișcarea Populară salută declarația Consiliului Județean, act care plasează Prahova în poziția de prim județ românesc ai cărui reprezentanți aleși afirmă în mod oficial și public adeziunea la acest proiect. În același timp, la inițiativa deputatului Cătălina Bozianu, președintele PMP-Prahova, consilierii locali ai partidului din toate localitățile prahovene vor propune forurilor din care fac parte să preia modelul Consiliului Județean și să voteze declarații similare de Unire. În primul rând, la Ploiești, prin consilierii locali ai PMP Claudia Sălceanu și Bogdan Hodorog.

 

Cătălina Bozianu, deputat PMP, a făcut o declaraţie politică în această săptămână referitoare la visul românilor de pe ambele maluri ale Prutului, cel al Unirii. Vă prezentăm discursul parlamentarului prahovean în plenul Camerei deputaţilor:” Declaraţia mea politică de astăzi a avut ca subiect exemplul pe care primarii și consilierii locali basarabeni îl dau clasei politice românești prin asumarea „Unirii de jos în sus”: „Știrea politică a săptămânii trecute, care bate toate cancan-urile autohtone, este aceea că 34 de localități din Republica Moldova au votat, prin reprezentanții comunităților respective, unirea cu România. Desigur, votul consilierilor locali basarabeni nu are putere de lege, nefiind un act normativ. Valoarea simbolică a acestui gest este, însă, uriașă. Acest gest constituie o manifestare de voință politică de care nicio putere, fie ea unionistă sau separatistă, nu-și permite să nu țină seama. Cu cât voturile aleșilor locali basarabeni se înmulțesc, cu atât crește presiunea pentru unire pe clasa politică de dincolo de Prut. Acțiunea comunităților basarabene are o simbolistică aparte și pentru noi, reprezentanții clasei politice de dincoace de Prut. Mai ales pentru aceia dintre noi care nu sunt mânați în politică decât de propriile interese, de meschinărie, de dorința de putere sau de avere. Îndrăznesc să afirm că ceea ce se întâmplă, în aceste zile, în Basarabia constituie o palmă morală pe obrazul clasei politice românești. O clasă politică încremenită, parcă, în mărunțișuri. Totodată, reprezintă un îndemn la ieșirea noastră din această stare de încremenire. Avem șansa imensă de a ne asuma, în sfârșit, un proiect național. Un proiect care ne poate aduce din nou în prim-planul istoriei: unirea cu Republica Moldova. Pentru moment, dintre toate partidele românești, noi, Partidul Mișcarea Populară, suntem singurii care au curajul să își asume acest proiect. Ne-am bucura dacă și ceilalți colegi ne-ar urma exemplul. Ne-am bucura dacă și ceilalți colegi ar urma exemplul consilierilor locali și al primarilor din Basarabia care, fără să mai țină cont de calcule politice mărunte, de tipul „dacă facem asta, riscăm să nu mai primim fonduri de la guvern”, aleg să intre în prim-planul istoriei mai înaintea noastră. Este timpul ca noi toți să urmăm acest exemplu și să acționăm cu mult curaj și dăruire pentru unire”.