User Login

Rosal 728x90
toamna

 ”Majorarea salariului minim pe economie – o lovitură grea, dată de Liviu Dragnea și PSD celui mai dinamic segment al economiei românești”, susține deputatul PMP, Cătălina Bozianu. Parlamentarul prahovean critică inițiativa guvernului Vasilica Dăncilă de a majora salariul minim la 2.080 de lei. Iată ce a declarat președintele PMP Prahova: ”Ultima invenție populistă a guvernării incompetente Liviu Dragnea-PSD este majorarea salariului minim pe economie la nivelul de 2080 lei/lună cu începere fie de la 1 noiembrie 2018, fie de la 1 ianuarie 2019. În mod evident, ne aflăm în fața unei decizii guvernamentale luate fără un calcul serios al impactului pe care această măsură îl are asupra economiei românești, asupra sectorului privat, în primul rând. Nu trebuie să fii un mare specialist în economie ca să realizezi că această majorare artificială, nesusținută de performanțe economice, este de natură să producă efecte negative mai ales în mediul privat. Fiind de meserie expert contabil, pot prevedea, pe baza experienței pe care am acumulat-o, că majorarea salariului minim la asemenea proporții încurajează munca la negru și va avea drept consecință desființarea a mii de locuri de muncă. Beneficiarilor acestei măsuri, creșterea salariului minim le va aduce doar beneficii iluzorii, întrucât banii pe care-i primesc în plus vor fi rapid înghițiți de inflația ajunsă, și fără majorare, la cote alarmante. În fapt, măsura populistă adoptată de guvernarea incompetentă Dragnea-Dăncilă are un singur scop: să acopere, prin creșterea corelativă a poverii fiscale puse pe umerii angajatorilor privați, găurile bugetare generate de politica iresponsabilă de majorare a salariilor din sectorul public. Cu alte cuvinte, Dragnea, Dăncilă și compania bagă mâna în buzunarul întreprinzătorului privat pentru a-și plăti pomenile electorale și clientela politică oploșită în administrația publică. Din 2016, de când au preluat guvernarea, pesediștii nu fac altceva decât să profite de creșterea economică generată de dinamismul mediului privat, pentru a împărți salarii majorate, de multe ori, nejustificat, în mediul privat. Majorarea salariului minim este încă o lovitură grea dată celui mai productiv segment al economiei românești, și așa afectat de concurența neloială pe care, prin creșterile salariale galopante din sectorul public, guvernul pesedist o face acestui segment. Dragnea, Dăncilă și compania se dovedesc a fi cei mai mari dușmani ai mediului de afaceri românesc, mai ales ai actorilor economici mici și mijlocii. În ciuda măsurilor populiste, din ce în ce mai mulți români realizează acest lucru și le vor transmite guvernanților nota de plată anul viitor, la urne”.

 

Inspectoratul Teritorial de Muncă Prahova desfăşoară în perioada 4 decembrie 2017 – 31 ianuarie  2018,  campania de informare şi conştientizare cu privire la modificarea salariului brut în contextul transferului contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, aplicarea prevederilor derogatorii de la Legea 62/2011 reglementate prin art. VII din OUG nr. 82/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, registrul general de evidenţă a salariaţilor şi transformarea muncii nedeclarate în munca declarată. Obiectivele campaniei sunt:

-           Creşterea gradului de conştientizare a entităţilor care au calitatea de angajator şi folosesc forţă de muncă fără respectarea prevederilor legale, în ceea ce priveşte consecinţele sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată;

-           Clarificarea unor aspecte în ceea ce priveşte modul de interpretare şi de aplicare a prevederilor legale referitoare la registrul general de evidenţă a salariaţilor, în special a celor privind transmiterea în registru a modificărilor salariale rezultate din transferul contribuţiilor sociale obligatorii de la angajator la angajat, ca urmare a negocierii părţilor contractului de muncă;

-           Informarea referitoare la punerea în aplicare a prevederilor art. VII din OUG nr 82/2017 şi conştientizarea angajatorilor cu privire la iniţierea negocierii colective a contractelor colective de muncă, respectiv la negocierea colectivă a actelor adiţionale la contractelor şi acordurile colective de muncă în vigoare.

” Campania  națională  de  conștientizare urmărește informarea,  prevenirea  și  nu  sancționarea  angajatorilor.  Acțiunile inspectorilor  de  muncă  vor  fi  legate  de completarea  si  transmiterea  în registrul  general  de  evidență  a  salariaților  a  elementelor  raportului  de muncă  ca  urmare  a  transferului  contribuțiilor  sociale  obligatorii  de  la  angajator  la  angajat.  De  asemenea,  vom  insista  pentru  cunoașterea  și conștientizarea  beneficiilor  muncii  legale  și  asupra riscurilor  la  care  se expun  atât angajații cât și angajatorii în cazurile de muncă nedeclarată. Având în vedere necesitatea operării modificărilor salariale începând cu 1 ianuarie 2018, consider că este binevenită clarificarea unor aspecte privind modul  de  interpretare  şi  de  aplicare  a  prevederilor  legale  referitoare  la registrul general de evidență a salariaților și în ceea ce priveşte modicările contractului individual  de  muncă, completarea  si  transmiterea datelor  în REVISAL. Demersul nostru pleacă de la una dintre funcțiile generale ale Inspecției Muncii, aceea de comunicare, prin care se asigură schimbul de informaţii cu autorităţile  centrale  şi  locale,  precum  şi  cu  persoanele  fizice  şi  juridice supuse activităţii  de  control, informarea acestora şi a  cetăţenilor  asupra modului cum se respectă şi se aplică prevederile legislaţiei din domeniile de competenţă. În   acest   sens,   pentru   a   veni   în   sprijinul   angajatorilor, inspectoratele teritoriale de muncă vor disemina informații referitoare la punerea în aplicare a modificărilor legislative cu privire la registrul general de  evidență  a  salariaților  și privind   completarea   si   transmiterea elementelor  raportului  de  muncă  ca  urmare  a  transferului  contribuțiilor sociale  obligatorii  de  la  angajator  la  angajat. Se  vor  organiza sesiuni  de informare și conştientizare care se vor concentra pe entitățile din grupul țintă identificate.”- Dantes Nicolae BRATU, inspector general de muncă.

 

 

 

Liberalii au depus în Parlament un proiect de lege prin care salariații care lucrează în mediul privat ar putea beneficia de al 13-lea și al 14-lea salariu. Prezent la Ploiești, pentru a prezenta proiectul, deputatul prahovean PNL, Răzvan Prișcă, a menționat că se dorește stimularea salariaților din mediul privat, dar și ajutarea agenților economici. Potrivit proiectului, o firmă poate acorda cele două stimulente, una în iunie, cealaltă în decembrie, având și avantajul că își va reduce cu până la 20% plata impozitului pe profit. Astfel toată lumea ar avea de câștigat. Salariații, pentru că vor avea mai mulți baniși, implicit, vor fi fidelizați față de angajator, angajatorul, care va plăti mai puțini bani la stat, dar și statul, pentru că vor intra mai mulți bani, prin contribuțile la CAS și CASS, precum și impozitul pe venit. În plus, prin această lege, societățile comerciale vor declara profit, deci, alți bani veniți la bugetul statului. Prin această lege, dacă va fi votată, nu se introduce obligativitatea acordării celor două salarii, iar angajatorul nu va fi obligat să dea aceste stimulente la toți salariații, astfel existând și o formă de a recompesa pe cei care muncesc mai bine.

 

Cel puțin la Consiliul Județean Prahova. Marți, 25 iulie, a fost votată grila de salarii conform noii legislații în vigoare. Cum spune legea, cel mai mare salariu ce poate fi acordat în cadrul CJ nu trebuie să depășească venitul unui vicepreședinte CJ, adică 11.500 lei. Grila de la CJ Prahova este una generoasă, astfel încât cel mai mic salariu va fi de 2.135 lei, iar cel mai mare va fi de 10.550 lei. Vorbim de suma brută. De la 1 ianuarie 2018, vor putea fi acordate și anumite sporuri și prime, dar în limita a 30% din anvelopa salarială. Noul salariu intră în plată începând cu luna iulie, grila trebuind să fie votată de către consilierii județeni. Aleșii au votat în unanimitate această grilă, nu doar pentru că bugetul permite aceste majorări, dar și pentru că și indemnizațiile lor vor crește, odată cu modificările salariale. Un consilier județean primește o indemnizație de 10% din cea a președintelui CJ, care de la 1 iulie este de 13.500 lei.