User Login

Peste 7.000 de prahoveni, din 50 de localități, au participat sâmbătă, 15 septembrie, la cea mai amplă acțiune internațională Ziua de Curățenie Globală - World Cleanup Day, realizată sub egida Let’s do it, World și a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu – UNEP. Obiectivul World Cleanup Day. În România această activitate, la care se speră că vor participa 1 milion de cetățeni, este organizată de Let’s do it, România, având ca partener Ministerul Mediului. Alături de tineri, copii și reprezentanți ai autorităților locale din județ s- a aflat și ministrul Mediului, vicepremierul Grațiela Gavrilescu. Aceasta a participat la acțiuni de curățire a zonelor din localități, dar și din păduri, din Ploiești, Băicoi, Berceni, Iordăcheanu. Ministrul le-a oferit locuitorilor saci pentru colectarea selectivă, dar și pliante, în care se explică de ce este bine să colectăm selectiv și ce reprezintă acest lucru pentru viața noastra, dar și pentru mediu (vezi jos video).

 

Ministrul Mediului, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, a declarat sâmbătă, la Ploiești, că programul ”Rabla” va fi reluat de luni, 17 septembrie. Vor fi alocate 30.000 de noi prime de casare disponibile pentru acest sfârșit de an: "De luni va începe programul Rabla. Cele 30.000 de prime de casare aprobate prin rectificare vor putea fi accesate de către români. Acordăm în continuare aceeaşi primă de casare de 6.500 de lei, putem să cumulăm această sumă de casare. Dacă cumpărăm o maşină hibrid, primim încă 1.700 de lei". Pe lângă această veste bună, ministrul a mai anunțat că vom avea, în premieră și o ”rabla” pentru produse electrocasnice. Pentru bonusurile ce se vor acorda celor ce doresc sa schimbe electrocasnicele vechi cu unele noi, care au consum redus de electricitate, ministerul Mediului are alocată suma de 20 de milioane de lei, iar programul va demara de la sfârșitul lunii viitoare, după ce se va publica ghidul de implementare și valoarea bonusurilor: "Am chemat alaturi de noi cei doi producatori de electrocasnice din Romania si dealerii autorizati ai acestora si undeva la sfarsitul lunii octombrie acest program o sa poata sa fie accesat de romani. Ne dorim ca in felul acesta nu numai inlocuirea unui produs vechi din casa sa fie stimulent pentru noi, dar sa avem o protectie asupra aerului pe care noi il respiram, pentru ca aceste electrocasnice care sunt energofage, multe dintre ele, le vom duce la casat, vom cumpara un produs nou care sa aiba si o eficienta energetica ridicata, deci asta inseamna un consum redus de energie electrica. Deci din toate punctele de vedere vom fi interesati ca sa putem sa lansam acest program", a declarat Grațiela Gavrilescu.

 

Miercuri, 27 iunie 2018, la Ploieşti, a avut loc conferința, organizată de Ministerul Mediului, de diseminare a rezultatelor proiectului GPPbest - Schimb de bune practici și instrumente strategice pentru achizițiile publice ecologice [LIFE14 GIE/IT/000812], finanțat prin Programul LIFE, axa “Guvernanță și informare”. Bugetul proiectului GPPbest a fost de 1.365.934 euro, din care 59,48% reprezintă fonduri nerambursabile alocate de Uniunea Europeană, acesta derulându-se în perioada octombrie 2015 – iunie 2018. Proiectul şi-a propus să contribuie la îmbunătățirea politicilor de achiziții publice verzi pentru a asigura orientarea acestora către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (www.gppbest.eu). GPPbest este coordonat de Regiunea Basilicata din Italia, beneficiarii asociați fiind Regiunile Sardinia și Lazio din Italia, Ministerul Mediului din România și Fundația Ecosistemi din Italia. În România, proiectul GPPbest sprijină Ministerul Mediului să implementeze angajamentele din domeniul APE stabilite prin Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi. Astfel, în prezent, Ministerul Mediului pregătește publicarea Ghidului de achiziții publice verzi care cuprinde criterii minime privind protecția mediului pentru șase grupe de produse și servicii, precum și modele de caiete de sarcini, ghid elaborat în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Pe primul semestru al anului 2018, Ministerul va publica Planul naţional de achiziţii publice verzi care va stabili ţinte multianuale cu caracter obligatoriu pentru autoritățile contractante pentru orizontul 2020. Aceste instrumente sunt elaborate printr-un proces amplu de consultare în grupuri de lucru tehnice intra și inter-instituționale. Demersul de implicare al autorităților publice în proiectul pilot APE a întâmpinat o serie de provocări:

1) culturale - APE implică o regândire a modului de funcționare a departamentului de achiziții al unei autorități contractante deoarece presupune colaborarea între acest departament și diversele direcții strategice, în special cele de protecție a mediului de la nivelul instituției, pentru a permite definirea celor mai relevante criterii ecologice pentru diversele categorii de produse și servicii, ce sprijină respectiva instituție să-și atingă obiectivele organizaționale de mediu;

2) organizaționale - necesarul de achiziții al unei instituții publice este definit în PAAP (Planul anual de achiziții publice), , ceea ce implică nevoia planificării și definirii în avans a APE în interiorul unei autorități;

3) sistemice – în lipsa unei legislații cu anumite “obligativitati” privind APE, practicarea acestora trebuie să fie încurajată prin demersuri soft, de rețea, ce creează dinamici pozitive, facilitează schimbul de bune practici și încredere în realizarea APE, dinamici care sunt în curs de construcție la noi în țară, prin efortul sustinut al Ministerului Mediului.

Autoritățile contractante implicate în procesul pilot aferent proiectului LIFE GPPbest au formulat o serie de recomandări în urma primelor achiziții ecologice realizate la nivel instituțional și național: fiind un demers nou, se recomandă introducerea de criterii ecologice în achizițiile cu valoare mai redusă (achiziții directe), care sunt și mai flexibile din punct de vedere al procedurii de achizitie. Acest lucru permite câștigarea încrederii,, o cunoaștere și o informare a pieței; se recomandă utilizarea criteriilor GPP europene formulate de Comisia Europeană: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm. Acestea au fost elaborate pentru 22 de categorii de produse și servicii, cele mai des achiziționate de autoritățile contractante. Criteriile includ prevederi de bază pentru caietul de sarcini (ce minimizează cele mai importante impacturi de mediu ale respectivelor categorii de produse și servicii), dar și prevederi suplimentare, mai ambițioase, ce pot fi adaptate de către autoritățile contractante; pentru a încuraja realizarea APE la nivel instituțional, este importantă informarea unui număr cât mai mare de angajați și departamente, precum și identificarea și sensibilizarea acestora privind beneficiile de mediu cat și asupra sănătății ale noilor produse (de exemplu, în cazul GNM, angajații au identificat ca puncte forte ale noilor produse ecologice faptul că au un miros mai discret și reduc alergiile); înainte de realizarea unei achiziții APE, este important să se realizeze un proces de consultare al pieței (market consultation) pentru a informa / pregăti piața și a încuraja participarea cât mai multor actori; o atenție deosebită în caietele de sarcini trebuie acordată solicitării de documente suport privind îndeplinirea criteriilor de mediu; se recomandă consultarea de la egal la egal și lucrul în rețea cu alte autorități contractante, tehnicieni și experți pentru a câștiga incredere în APE și a facilita schimburile de informații; pentru multe autorități cu responsabilități în domeniul protecției mediului înconjurător, practicarea APE poate sprijini semnificativ imaginea instituției, arătând coerența între obiectivele și practicile organizaționale. Conform raportului proiectului pilot, la nivel instituțional, atât GNM cât și ANM și Ministerul Mediului doresc introducerea de criterii ecologice și pentru alte categorii de produse și servicii, precum și sistematizarea APE prin politici instituționale interne. GNM a relansat o procedură APE pentru serviciile de curățenie pentru 2018. Demersurile APE pilot au fost documentate printr-o serie de articole promovate pe site-urile instituțiilor și ale proiectului GPPbest. De asemenea, practica ambițioasă a GNM a atras atenția Comisiei Europene care a documentat-o într-un articol de studiu de caz publicat în newsletter-ul GPP al Comisiei, ediția aprilie 2018. La nivel național, Ministerul Mediului va folosi experiențele achizițiilor pilot APE în redactarea Planului Național de Acțiune APE, estimat a fi publicat în prima parte a anului 2018. Astfel, Planul include măsuri specifice de încurajare a APE inspirate din achizițiile pilot, precum recompensarea bunelor practici prin premii anuale APE, realizarea unui catalog de bune practici APE în țara noastră, crearea de rețele regionale de schimburi APE. De asemenea, în 2018 Ministerul Mediului va coordona realizarea a două sesiuni de formare în domeniul APE în București (pentru autoritățile centrale) și în Piatra Neamț (pentru cele regionale și locale), cu sprijinul Fondazione Ecosistemi și ICLEI. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului este partener în cadrul unui proiect INTERREG Europe de promovare a APE în Europa care va demara în 2018 și care prevede pentru România realizarea de instrumente suport de aplicare a APE (de exemplu, caiete de sarcini standard), destinate în special beneficiarilor de fonduri europene.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a participat la demararea probelor tehnologice la Staţia de Tratare Mecano-Biologică (STMB) a deşeurilor biodegradabile Ploieşti, acestea urmând a se încheia la sfârşitul lunii august 2018. Staţia de Tratare Mecano-Biologică Ploieşti reprezintă ultimul obiectiv din cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Prahova”, finanțat atât în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, cât și în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, beneficiarul fiind Consiliul Judeţean Prahova. Obiectivul de investiţie are o valoare totală de 51.707.063,19 lei, fără TVA şi prevede proiectarea, execuția lucrărilor și testarea echipamentelor. Stația de Tratare Mecano-Biologică a Deşeurilor Biodegradabile Ploieşti are o capacitate de prelucrare de 150.000 tone / an, scopul său fiind acela de a completa infrastructura existentă la nivelul județului Prahova în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, astfel încât la punerea ei în funcțiune să poată fi îndeplinite mai multe rezultate, și anume: reducerea cantității de deșeuri biodegradabile la depozitare conform obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană; creșterea capacității de recuperare a deșeurilor, ca urmare a tratării mecano-biologice a deșeurilor biodegradabile în cadrul Stației de tratare mecano-biologice de la Ploiești; optimizarea sistemului de management al deșeurilor prin reducerea impactului aferent transportului deșeurilor la facilitățile de tratare și/sau depozitare. Astfel, prin finalizarea acestui obiectiv de investiţie, Stație de Tratare Mecano-Biologică Ploieşti, proprietatea Judeţului Prahova şi efectuarea probelor tehnologice, Consiliul Judeţean Prahova va încheia implementarea infrastructurii aferente proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Prahova”.

 

Prezentă la Ploieşti, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a declarat că în privinţa urşilor care provoacă daune materiale, dar atacă şi oameni, va lua toate măsurile necesare, chiar şi semnarea unui ordin de vânare a acestora: ”Pe termen scurt, o să apelăm tot la ordinul de intervenţie pentru că mai avem cota din cea pe care am dat-o anul trecut, în 2017, şi există o întreagă procedură conform ordinului de ministru pe care l-am semnat, mi l-am asumat, care a fost în dezbatere publică. În viitorul apropiat nu o să îmi fie frică să emit, dacă o să fie nevoie, un ordin de ministru privind vânătoarea". Ministrul Mediului a precizat că în ţara noastră sunt „scriptic” peste 6.500 de urşi, dar se pare că numărul acestora este cu vreo 2.000 de exemplare mai mare.

 

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a făcut luni, 4 iunie, un adevărat tur de forţă la societăţile cu risc major de poluare. Vorbim aici de trei rafinării din jurul Ploieştiului, OMV Petrobrazi, Lukoil, Rompetrol şi fabrica Unilever. Ministrul a anunţat că se va constitui un grup de lucru din care vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, ai rafinăriilor din Ploieşti, ai Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie: ''astfel încât tot ceea ce urmează să fie implementat pe monitorizarea mirosurilor să aibă o singură procedură care să fie implementată şi de celelalte rafinării''. Graţiela Gavrilescu a precizat că toate cele trei rafinării vor trebui să prezinte până pe 15 iunie planul de conformare pentru obţinerea noului acord de mediu. Toate cele trei rafinării au termene precise, pentru ca, începând cu anul 2019, problemele de poluare să dispară. Aici este vorba şi de poluarea olfactivă, Graţiela Gavrilescu declarând că "Există deja depusă o iniţiativă legislativă în Parlament privind monitorizarea pe mirosuri. Săptămâna aceasta ne vom întâlni cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, astfel încât, împreună cu aceştia, să putem să îmbunătăţim aceste amendamente aduse la legea mirosurilor, care este depusă ca iniţiativă legislativă la care şi eu sunt semnatar printre cei fruntaşi, astfel încât această problemă să fie rezolvată. Eu sper să fie votată în această sesiune, deci în săptămânile următoare". La fabrica de detergenţi Unilever, ministrul a ajuns chiar pe ploaie, iar cu toţii cei prezenţi în delegaţie au observat că pe carosabil se formau pelicule de spumă. Ministrul Mediului le-a cerut şefilor autorităţii de mediu să prevaleze probe , acestea să fie analizate pentru a se vedea dacă e vorba de substanţe provenite de la fabrica din zona de nord a Ploieştiului. La toate cele patru societăţi comerciale vizitate, Ministrul Gavrilescu le-a cerut să aibă o transparenţă totală asupra efectelor produse de activitatea acestora, este vorba de eventuale scurgeri de substanţe, pulberi în aer, iar populaţia să fie anunţată permanent de condiţiile de mediu din zonă.

 

Cel mai modern laborator mobil pentru depistarea poluării este la Ploiești. Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, alături de directorul APM Prahova, Florin Diaconu, a prezentat noua achiziție, aceasta fiind prima din țară. Aparatura achiziționată din fondurile ministerului este de ultimă generație și poate depista cu cea mai mare precizie indicatorii specifici de noxe, cum ar fi: benzen, amoniac, siren, oxizi de azot, oxizi de sulf, hidrogen sulfurat. Valoarea echipamentului, cu care sunt dotate două autovehicole noi ale APM, este de 120.000 euro. Ministrul Grațiela Gavrilescu a precizat că aparatura va putea fi folosită în orice zonă a județului și, la cerere, vor putea fi ajutate și alte județe vecine. Promis încă din 2015, acest laborator mobil, va putea demonstra fără tăgadă nu doar nivelul noxelor, ci și locul de unde provin acestea. Aparatura este avizată, calibrată și are toate vizele metrologice, astfel încât poluatorul nu poate cum să conteste rezultatele. ” Am promis în 2015 că vom achiziţiona acest laborator, banii au fost prevăzuţi în buget, însă Guvernul Ponta a căzut, iar tehnocraţii nu au mai făcut nimic în acest domeniu. Acum, odată cu revenirea la conducerea Ministerului Mediului, am reluat acest proiect, nu pentru că sunt ploieşteancă, ci în primul rând pentru că municipiul, prin natura activităţilor economice desfăşurate aici, avea mare nevoie. Trebuie să avem grijă de sănătatea populaţiei, iar acest laborator este extrem de important pentru municipiul Ploieşti. Totodată, este şi un semnal de alarmă către agenţii economici, vrem să le atragem atenţia că determinările pe care le poate face APM Prahova sunt conforme, dotările sunt moderne, informaţiile sunt publice, iar poluatorii nu mai au modalităţi de a evita sancţiunile”, a precizat ministrul Gavrilescu. La întâlnirea de la Ploiești, Grațiela Gavrilescu a dorit să menționeze și faptul că are în lucru o serie de modificări legislative în privința sancționării și a poluării olfactive, de care se plâng mulți ploieșteni, chiar dacă din punct de vedere al măsurătorilor de noxe, acestea nu depășesc, uneori, maximele legale.

 

Vicepremierul guvernului României, ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat duminică, 17 decembrie, că Agenția de Protecția Mediului Prahova a fost dotată cu un auto-labolator performant. Astfel se vor putea face analizele calității aerului, mult mai rapid și chiar la sursa de poluare. Ministrul Gavrilescu a precizat că noul laborator mobil a fost o cerere a Ploieștiului, care are în zonă trei mari rafinării, dar și alte unități economice cu grad de risc de poluare, drept pentru care a depus toate eforturile necesare pentruca și Prahova să fie dotată cu un astfel de echipament, dotat cu cele mai moderne aparate de măsurare a calității aerului. Achiziția intrată în dotarea APM Prahova are o valoare de peste 100.000 de euro.

 

 

 

Așa cum a promis în urmă cu două săptămâni, la Ploiești, viceprim-ministrul Grațiela Leocadia Gavrilescu, ministrul Mediului, a convocat, joi, 7 septembrie, la sediul instituției, pe operatorii instalațiilor din Județul Prahova care desfășoară activitatea de rafinare a petrolului și a gazului din Anexa nr. 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale. La întâlnire au fost prezenți reprezentanții Petrotel Lukoil, Rompetrol Rafinare, Rafinăria Astra Română, OMV Petrom, ai KMGI, președintele ANPM - dl Viorel Toma, Comisarul General al Gărzii Naționale de Mediu - dl Bogdan Trif, directorul executiv al APM Prahova - dl Florin Diaconu, doamna director general al Administrației Naționale de Meteorologie - dr. Elena Mateescu, dna Dorina Mocanu - director general al Direcției Generale Evaluare Impact și Controlul Poluării, dl Cosmin Teodoru - director general al Direcției Generale Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase, precum și alți specialiști din cadrul Ministerului Mediului. ”Așa cum am promis cu prilejul întâlnirii de lucru pe care am avut-o, la Ploiești, pe 25 august, cu autoritățile județene și locale, pe teme de mediu și în special pe cea a calității aerului, astăzi, am convocat, la sediul Ministerului, factorii de decizie din rafinării pentru A REZOLVA problemele identificate. Astfel, le-am propus celor prezenți o serie de măsuri realiste și eficiente, prin aplicarea cărora vom realiza ceea ce ne dorim cu toții: un aer mai curat și mai puțin disconfort pentru cetățeni. În principiu, este vorba despre achiziționarea, pe cheltuiala rafinăriilor, a unor stații de monitorizare proprii, rezultatul măsurătorilor acestora fiind destinat atât transmiterii către Agenția de Protecție a Mediului, cât și, printr-un sistem agreat, cetățenilor, pentru ca aceștia să afle, în timp util, informațiile care îi interesează. Dar cum nu monitorizarea este o problemă, pentru că Ploieștiul deja beneficiază de opt puncte de monitorizare din care două - mobile, le-am propus operatorilor să încheie un parteneriat cu Administrația Națională de Meteorologie, astfel încât agenții economici să cunoască prognozele cu până la 3 zile în avans, iar rafinăriile să își diminueze procesul tehnologic în conformitate cu presiunea tehnologică și circulația curenților de aer pentru a se putea realiza o dispersie care să nu creeze disconfort. Dar acestea sunt doar niște prime măsuri, înaintea celor obligatorii, pe care rafinăriile le vor avea de întreprins, pentru a li se putea revizui autorizația de funcționare, conform directivelor europene specifice, din 2018. Pentru că, da, de la această dată, operatorii vor fi OBLIGAȚI să își colecteze fugitivele și să le dirijeze la coș și, de asemenea, să își monitorizeze mirosurile rezultate în urma procesului tehnologic. (...) Dincolo de aceste aspecte de ordin tehnic, le-am cerut, însă, invitaților de astăzi să își schimbe și modul de comunicare, atât cu Ministerul și autoritățile locale de mediu și primării, cât și cu cetățenii și chiar comunicarea între dumnealor. În timpul producției, apar și situații de avarie. Acestea trebuie asumate, transparent! Cetățenii au dreptul să afle ce se întâmplă, dacă sunt sau nu riscuri, de unde vin mirosurile, ce cauză au etc.... A da vina pe un alt operator nu este o soluție! (...) Cu toții suntem interesați de binele cetățenilor! Mulți dintre ei, la Ploiești, lucrează chiar în rafinării sau au membri ai familiei care lucrează ori au lucrat în domeniu și pot înțelege situații ca cele la care mă refer, cu condiția, însă, de a fi tratați cu respectul pe care îl merită și de a nu le fi ignorate semnalele de nemulțumire și îngrijorare, pe care le transmit. Ministerul Mediului are ușile larg deschise pentru întreg sprijinul pe care îl poate acorda operatorilor, în limitele legii. Nu vom face nicio excepție și nicio derogare de la normele europene! Sper ca discuția de astăzi să fi fost cât se poate de clară și, după 20 septembrie, când ne vom revedea cu boardul rafinăriilor, să avem, deja, un calendar de acțiune foarte clar” a declarat, la sfârșitul întâlnirii, viceprim-ministrul Grațiela Gavrilescu.

 

Viceprim-ministru Grațiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a susținut vineri, 25 august, o întâlnire de lucru pe tema problemelor de mediu identificate la nivelul județului Prahova (calitatea aerului în zona municipiului Ploiești, situația depozitelor de deșeuri, biodiversitate- pagube generate de carnivorele mari, situația programelor Rabla, Rabla Plus și Casa Verde etc.). Acțiunea, a treia de acest fel din țară, face parte din seria unor vizite de lucru programate a se desfășura, în perioada următoare, în mai multe zone din țară, ce au drept scop evaluarea principalelor probleme de mediu existente și identificarea soluțiilor de rezolvare a acestora. Au fost prezenți specialiști din cadrul Ministerului Mediului, Gărzii Naționale de Mediu și Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și structurilor teritoriale ale acestora, parlamentari de Prahova, reprezentanți ai autorităților publice județene și locale și specialiști din cadrul Ministerului Sănătății. Ministrul Grațiela Gavrilescu a anunţat o serie de măsuri pentru reducerea problemelor în privința poluării aerului. Se va îmbunătății sistemul de monitorizare a calităţii aerului din judeţ, dar vor fi determinate și rafinăriile să îşi instaleze sisteme proprii, pentru stabilirea emisiilor nocive şi a mirosurilor generate. Pentru Ploiești se dorește achiziționarea unei stații mobile de monitorizare, prim fonduri europene. O altă problemă dezbătută, care a adus mari bătăi de cap primăriilor , dar și populațeie, este cea referitoare la colectarea selectivă a deșeurilor. ”Avem o problemă majoră, colectăm selectiv sub 5% şi ducem în depozitele de deşeuri între 95 şi 97% din gunoiul nereciclat, asta înseamnă că pierdem foarte multă resursă materială, resursă care poate să fie păstrată prin implementarea unui program naţional de colectare selectivă”, a declarat ministrul Mediului. Aceasta a precizat că firmele de salubritate vor fi obligate prin lege să transporte deșeurile selectate de cetățeni, separat, nu amestecate cu delelalte tipuri de deșeu. De asemenea, în cadrul discuțiilor s-a solicitat, de către primari, mai ales, o mai bună informare a publicului despre colectarea selectivă, dar și o stimulare a acestora pentru deșeurile selectate. La Ploiești, primăria încearcă să găsească soluții și pentru asigurarea spațiilor unde se află platformele de deșeuri, chiar prin monitorizare video. Ministrul Grațiela Gavrilescu a promis că va avea, în cel mai scurt timp, un dialog atât cu principalii ”poluatori”, dar și cu firmele de salubritate, pentru a le pune în atenție atât cerințele legale privind protecția mediului, cât și propunerile ministerului pentrumodificările legislative în domeniu, care vor duce la o serie de acțiuni obligatorii pe care societățile resective vor trebui să le pună în aplicare.

 

Page 1 of 2