User Login

Rosal 728x90

Știți cum se spune: sunt două vești, una bună și una rea, pe care s-o spun prima? Ei, bine, ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, aflată la Ploiești cu prilejul aniversării a 120 de ani de existență a societății de energie electrică, a declarat că posesorii de autovehicole poluante vor plăti o... ”contribuție”. Asta e vestea proastă! Iată ce a menționat ministrul mediului: „Aşa cum am spus de nenumărate ori, nu este vorba de o taxă de poluare, sau timbru de mediu sau o altă denumire care să includă cuvântul taxă. În schimb, am susţinut şi susţin în continuare că poluatorul plăteşte şi nu numai în cazul emisiilor de CO2, şi în cazul deşeurilor şi în celelalte cazuri, cel care poluează trebuie să plătească. În interiorul grupului de lucru din care fac parte specialişti ai Ministerului Mediului, Administraţiei Fondului de Mediu, ai RAR-ului, Ministerului Transporturilor, Finanţelor, s- a încercat să se găsească o formă finală consultând cei doi producători de autovehicule din România şi cei care în decursul anilor au reuşit să ne îndrume fiind specialişti în domeniu şi care la ora actuală au diverse firme de consultanţă, astfel încât să nu găsim o formă a unei eventuale contribuţii pe care cetăţeanul ar trebui să o plătească atunci când emisiile de CO 2 ar trebui depăşite, când cilindrii folosiți la autovehicule au o anumită capacitate care poate să producă emisii şi norma de poluare. Forma finală se apropie. Ne dorim ca pentru a putea să fie implementată această contribuţie, cu mai multe componente, să aibă loc şi informare a cetăţenilor, şi poate includerea în acest program a unei perioade de graţie pentru acomodare, pentru informare şi să poată da posibilitatea cetăţenilor ca, într-un timp mai scurt sau mai lung, să ia o decizie cu propriul autovehicul care este mai vechi de zece ani, care poluează şi în felul acesta să îşi achiziţioneze un autovehicol nepoluant”. Vestea bună se referă la vehicolele pe motorină. O decizie similară cu cele luate în anumite state ale UE, unde se interzice parțial sau total circulația acetui tip de vehicole, nu va fi luată prea curând în România. Grațiela Gavrilescu a declarat că pentru o astfel de decizie trebuie să existe dezbateri și nu într-un timp prea scurt.

 

Gestionarea deșeurilor și reducerea cantității acestora care ajunge la rampă, este una din problemele de mediu pe care  județul Prahova areușit să o rezolve printr-un proiect ce s-a derulat de-a lungul a  aproape 10 ani. Reducerea cantității de deșeuri solide reprezintă și o cerință a UE, dar și un mediu mai puțin poluant. Astfel, miercuri, 22 noiembrie, a fost finalizat proiectul ,,Fazarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în Județul  Prahova”, unul dintre cele mai ample programe de dezvoltare în infrastructură și în protejarea mediului care a fost realizat și în Prahova. Proiectul a fost co-finanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul  Operațional  Infrastructură  Mare 2014-2020, Axa prioritară 3 – dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectiv specific 3.1. – reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România. Valoarea totală a acestuia este de 64.442.740,75 lei cu TVA, iar 952.793 lei reprezintă contribuția eligibilă a beneficiarului.  Prin acest proiect s-a urmărit continuarea și dezvoltarea investițiilor în sectorul de gestionare a deșeurilor solide, începute prin proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova”, finanțat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, s-a completat infrastructura existentă la acel moment cu "Staţia de Tratare Mecano-Biologică (STMB) a deşeurilor biodegradabile Ploieşti și cu echipamentele adiacente (14 containere de metal și 4 vehicule transfer lung curier). Stația are o capacitate de prelucrare de 150.065 tone/ an, din care deșeuri reziduale 146.960 tone /an și 3150 de tone/ an, deșeuri verzi (deșeuri biodegradabile din grădini, parcuri și piețe). Scopul său este de a completa infrastructura existentă la nivelul județului Prahova, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, astfel încât să poată fi îndeplinite mai multe obiective privind protecția mediului. Obiectivul principal a fost stabilirea unui set de măsuri, care să conducă la creșterea standardului de viață al populației județului Prahova, precum și la un mediu mai puțin poluant, cu respectarea acquis-ului comunitar în domeniu. Pe viitor, Masterplanul de deșeuri va fi monitorizat și gestionat de ADI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară) "Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor - Prahova". Proiectului "Fazarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în Județul Prahova”, coordonat de directorul executiv adjunct, Silvia Constantinescu, este unul dintre cele mai importante proiecte din fonduri europene, câștigate și implementate la nivelul Județului Prahova. Ceea ce este important în urma finalizării acestei fazări este faptul că în urma procesării deșeurilor și obținerea de produse tip compozit și de produse energetice cantitatea de deșeuri rămasă, care ajunge la rampa de gunoi reprezintă, conform testelor făcute, un procent de aproximativ 40%. Proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova” include 103 de localități prahovene, mai puțin orașul Mizil, având ca beneficiari peste 750.000 de locuitori, iar valoarea totală a investițiilor pe întreg proiectul este de 156.093.772 lei, din care 94.941.895 lei valoare eligibilă nerambursabilă a UE, 17.130.342 lei din bugetul național și restul de 44.021.534 lei reprezintă contribuția beneficiarului, Consiliul Județean Prahova.

Vice-prim ministrul și ministrul mediului, Grațiela Gavrilescu, a participat vineri, 16 noiembrie 2018, la cea de-a doua întâlnire a grupului de lucru înființat pentru realizarea scenariilor de reducere a producțiilor unor operatori economici care își desfășoară activitatea în municipiul Ploiești, în perioade de timp cu condiții defavorabile dispersiei poluanților în atmosferă. Întâlnirea a fost organizată la sediul Universității de Petrol și Gaze din Ploiești (UPG). Reprezentanții operatorilor economici participanți și-au exprimat acordul cu privire la implementarea standardelor europene în vederea îmbunătățirii calității aerului și combaterea poluării existente. De asemenea, aceștia au luat măsuri pentru achiziționarea de echipamente performante pentru monitorizarea și cuantificarea emisiilor și imisiilor poluante. Ministrul mediului a solicitat operatorilor economici prezenți urgentarea demersurilor de achiziție și instalare a echipamentelor de monitorizare a calității aerului și prognoză, investiție pe care fiecare agent economic din cadrul grupului de lucru și-a asumat să o realizeze. ”Am dispus înființarea acestui grup de lucru încă din vară, pentru că agenții economici care fac parte din el au o obligație față de ploieșteni. Chiar dacă s-au realizat pași concreți în aceste câteva luni, am solicitat astăzi intensificarea demersurilor, pentru că ploieștenii așteaptă rezultatele cât mai rapid posibil”, a declarat ministrul Grațiela Gavrilescu. Totodată, grupul de lucru a dezbătut finalizarea scenariilor de gestionare a situațiilor în care prognoza meteo indică condiții nefavorabile ce pot duce la o înrăutățire a calității aerului în zonele locuite. ”Le-am transmis membrilor grupului de lucru că au tot concursul instituțiilor de mediu. Spre exemplu, Administrația Națională de Meteorologie le va pune la dispoziție prognoze personalizate de fiecare dată când situația o impune. Le-am spus și că toate aceste scenarii și măsuri identificate vor deveni obligatorii prin includerea lor în autorizațiile integrate de mediu revizuite”, a adăugat ministrul Mediului. De asemenea, în cadrul grupului de lucru, s-a luat decizia ca membrii, împreună cu specialiști din cadrul UPG, să propună amendamente pentru proiectul de lege privind mirosurile, aflat în prezent în dezbatere la Camera Deputaților. Deși s-au luat o serie de măsuri, ministrul mediului nu este mulțumit de cum sunt implementate cerințele de mediu: ”Nu sunt mulțumită de cum se derulează demersurile. Din punct de vedere al creării grupului de lucru pot să spun că ar fi putut merge mai rapid cu implementarea măsurilor pe care le-am cerut, dar faptul că totuși s-a ajuns astăzi la un anumit pas este extrem de important față de momentul în care am creat grupul de lucru. Cerința mea, către toți, a fost să existe mai multă seriozitate, o mai mare implicare, pentru că tot ceea ce se întâmplă în acest oraș și în acest județ poate să afecteze sănătatea, nu numai a ploieștenilor, dar și a celor care lucrează în aceste rafinării”, ne- a declarat Grațiela Gavrilescu.

 

 

 

Grațiela Gavrilescu, ministrul mediului, a plantat, alături de elevi din Mănești și Mizil, câte 100 de castani comestibili în fiecare localitate. Acțiunea face parte din proiectul ”Life 11/Nat/Ro/825” intitulat ”Vegetație foriesteră cu Castanea Sativa”. Bugetul total al proiectului, care constă în plantarea în țară de 125.000 de puieți de castan comestibil, este de aproximativ 2 milioane de euro, proveniți prin programul ”Life Natură&Biodiversitate”. Pe lângă faptul că vorbim de o ecologizare și o refacere a plămânului verde, această acțiune poate deveni una benefică și pentru dezvoltarea economică, din castane putându-se realiza nu doar produse alimentare, cât și de sănătate și de produse cosmetice. ”Astăzi a fost un prim pas. Dar trebuie menţionat că specialiştii au evidenţiat o serie de beneficii pentru sănătate în ceea ce priveşte consumul de castane comestibile. Este recomandat în afecţiuni coronariene, afecţiuni venoase sau arteriale, astenie fizică şi psihică, anemie dar şi pentru convalescenţă depresie sau osteoporoză. Îmi doresc ca România să poată să fie una ditre țările în care eticheta producerii untului, uleiului de castane, a tuturor produselor care se pot realiza din castane să fie de succes, să fim una dintre țările care să performeze în domeniul acesta”, a precizat Grațiela Gavrilescu (vezi video mai jos).

 

Peste 7.000 de prahoveni, din 50 de localități, au participat sâmbătă, 15 septembrie, la cea mai amplă acțiune internațională Ziua de Curățenie Globală - World Cleanup Day, realizată sub egida Let’s do it, World și a Programului Națiunilor Unite pentru Mediu – UNEP. Obiectivul World Cleanup Day. În România această activitate, la care se speră că vor participa 1 milion de cetățeni, este organizată de Let’s do it, România, având ca partener Ministerul Mediului. Alături de tineri, copii și reprezentanți ai autorităților locale din județ s- a aflat și ministrul Mediului, vicepremierul Grațiela Gavrilescu. Aceasta a participat la acțiuni de curățire a zonelor din localități, dar și din păduri, din Ploiești, Băicoi, Berceni, Iordăcheanu. Ministrul le-a oferit locuitorilor saci pentru colectarea selectivă, dar și pliante, în care se explică de ce este bine să colectăm selectiv și ce reprezintă acest lucru pentru viața noastra, dar și pentru mediu (vezi jos video).

 

Ministrul Mediului, vicepremierul Graţiela Gavrilescu, a declarat sâmbătă, la Ploiești, că programul ”Rabla” va fi reluat de luni, 17 septembrie. Vor fi alocate 30.000 de noi prime de casare disponibile pentru acest sfârșit de an: "De luni va începe programul Rabla. Cele 30.000 de prime de casare aprobate prin rectificare vor putea fi accesate de către români. Acordăm în continuare aceeaşi primă de casare de 6.500 de lei, putem să cumulăm această sumă de casare. Dacă cumpărăm o maşină hibrid, primim încă 1.700 de lei". Pe lângă această veste bună, ministrul a mai anunțat că vom avea, în premieră și o ”rabla” pentru produse electrocasnice. Pentru bonusurile ce se vor acorda celor ce doresc sa schimbe electrocasnicele vechi cu unele noi, care au consum redus de electricitate, ministerul Mediului are alocată suma de 20 de milioane de lei, iar programul va demara de la sfârșitul lunii viitoare, după ce se va publica ghidul de implementare și valoarea bonusurilor: "Am chemat alaturi de noi cei doi producatori de electrocasnice din Romania si dealerii autorizati ai acestora si undeva la sfarsitul lunii octombrie acest program o sa poata sa fie accesat de romani. Ne dorim ca in felul acesta nu numai inlocuirea unui produs vechi din casa sa fie stimulent pentru noi, dar sa avem o protectie asupra aerului pe care noi il respiram, pentru ca aceste electrocasnice care sunt energofage, multe dintre ele, le vom duce la casat, vom cumpara un produs nou care sa aiba si o eficienta energetica ridicata, deci asta inseamna un consum redus de energie electrica. Deci din toate punctele de vedere vom fi interesati ca sa putem sa lansam acest program", a declarat Grațiela Gavrilescu.

 

Miercuri, 27 iunie 2018, la Ploieşti, a avut loc conferința, organizată de Ministerul Mediului, de diseminare a rezultatelor proiectului GPPbest - Schimb de bune practici și instrumente strategice pentru achizițiile publice ecologice [LIFE14 GIE/IT/000812], finanțat prin Programul LIFE, axa “Guvernanță și informare”. Bugetul proiectului GPPbest a fost de 1.365.934 euro, din care 59,48% reprezintă fonduri nerambursabile alocate de Uniunea Europeană, acesta derulându-se în perioada octombrie 2015 – iunie 2018. Proiectul şi-a propus să contribuie la îmbunătățirea politicilor de achiziții publice verzi pentru a asigura orientarea acestora către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (www.gppbest.eu). GPPbest este coordonat de Regiunea Basilicata din Italia, beneficiarii asociați fiind Regiunile Sardinia și Lazio din Italia, Ministerul Mediului din România și Fundația Ecosistemi din Italia. În România, proiectul GPPbest sprijină Ministerul Mediului să implementeze angajamentele din domeniul APE stabilite prin Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi. Astfel, în prezent, Ministerul Mediului pregătește publicarea Ghidului de achiziții publice verzi care cuprinde criterii minime privind protecția mediului pentru șase grupe de produse și servicii, precum și modele de caiete de sarcini, ghid elaborat în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Pe primul semestru al anului 2018, Ministerul va publica Planul naţional de achiziţii publice verzi care va stabili ţinte multianuale cu caracter obligatoriu pentru autoritățile contractante pentru orizontul 2020. Aceste instrumente sunt elaborate printr-un proces amplu de consultare în grupuri de lucru tehnice intra și inter-instituționale. Demersul de implicare al autorităților publice în proiectul pilot APE a întâmpinat o serie de provocări:

1) culturale - APE implică o regândire a modului de funcționare a departamentului de achiziții al unei autorități contractante deoarece presupune colaborarea între acest departament și diversele direcții strategice, în special cele de protecție a mediului de la nivelul instituției, pentru a permite definirea celor mai relevante criterii ecologice pentru diversele categorii de produse și servicii, ce sprijină respectiva instituție să-și atingă obiectivele organizaționale de mediu;

2) organizaționale - necesarul de achiziții al unei instituții publice este definit în PAAP (Planul anual de achiziții publice), , ceea ce implică nevoia planificării și definirii în avans a APE în interiorul unei autorități;

3) sistemice – în lipsa unei legislații cu anumite “obligativitati” privind APE, practicarea acestora trebuie să fie încurajată prin demersuri soft, de rețea, ce creează dinamici pozitive, facilitează schimbul de bune practici și încredere în realizarea APE, dinamici care sunt în curs de construcție la noi în țară, prin efortul sustinut al Ministerului Mediului.

Autoritățile contractante implicate în procesul pilot aferent proiectului LIFE GPPbest au formulat o serie de recomandări în urma primelor achiziții ecologice realizate la nivel instituțional și național: fiind un demers nou, se recomandă introducerea de criterii ecologice în achizițiile cu valoare mai redusă (achiziții directe), care sunt și mai flexibile din punct de vedere al procedurii de achizitie. Acest lucru permite câștigarea încrederii,, o cunoaștere și o informare a pieței; se recomandă utilizarea criteriilor GPP europene formulate de Comisia Europeană: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm. Acestea au fost elaborate pentru 22 de categorii de produse și servicii, cele mai des achiziționate de autoritățile contractante. Criteriile includ prevederi de bază pentru caietul de sarcini (ce minimizează cele mai importante impacturi de mediu ale respectivelor categorii de produse și servicii), dar și prevederi suplimentare, mai ambițioase, ce pot fi adaptate de către autoritățile contractante; pentru a încuraja realizarea APE la nivel instituțional, este importantă informarea unui număr cât mai mare de angajați și departamente, precum și identificarea și sensibilizarea acestora privind beneficiile de mediu cat și asupra sănătății ale noilor produse (de exemplu, în cazul GNM, angajații au identificat ca puncte forte ale noilor produse ecologice faptul că au un miros mai discret și reduc alergiile); înainte de realizarea unei achiziții APE, este important să se realizeze un proces de consultare al pieței (market consultation) pentru a informa / pregăti piața și a încuraja participarea cât mai multor actori; o atenție deosebită în caietele de sarcini trebuie acordată solicitării de documente suport privind îndeplinirea criteriilor de mediu; se recomandă consultarea de la egal la egal și lucrul în rețea cu alte autorități contractante, tehnicieni și experți pentru a câștiga incredere în APE și a facilita schimburile de informații; pentru multe autorități cu responsabilități în domeniul protecției mediului înconjurător, practicarea APE poate sprijini semnificativ imaginea instituției, arătând coerența între obiectivele și practicile organizaționale. Conform raportului proiectului pilot, la nivel instituțional, atât GNM cât și ANM și Ministerul Mediului doresc introducerea de criterii ecologice și pentru alte categorii de produse și servicii, precum și sistematizarea APE prin politici instituționale interne. GNM a relansat o procedură APE pentru serviciile de curățenie pentru 2018. Demersurile APE pilot au fost documentate printr-o serie de articole promovate pe site-urile instituțiilor și ale proiectului GPPbest. De asemenea, practica ambițioasă a GNM a atras atenția Comisiei Europene care a documentat-o într-un articol de studiu de caz publicat în newsletter-ul GPP al Comisiei, ediția aprilie 2018. La nivel național, Ministerul Mediului va folosi experiențele achizițiilor pilot APE în redactarea Planului Național de Acțiune APE, estimat a fi publicat în prima parte a anului 2018. Astfel, Planul include măsuri specifice de încurajare a APE inspirate din achizițiile pilot, precum recompensarea bunelor practici prin premii anuale APE, realizarea unui catalog de bune practici APE în țara noastră, crearea de rețele regionale de schimburi APE. De asemenea, în 2018 Ministerul Mediului va coordona realizarea a două sesiuni de formare în domeniul APE în București (pentru autoritățile centrale) și în Piatra Neamț (pentru cele regionale și locale), cu sprijinul Fondazione Ecosistemi și ICLEI. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului este partener în cadrul unui proiect INTERREG Europe de promovare a APE în Europa care va demara în 2018 și care prevede pentru România realizarea de instrumente suport de aplicare a APE (de exemplu, caiete de sarcini standard), destinate în special beneficiarilor de fonduri europene.

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a participat la demararea probelor tehnologice la Staţia de Tratare Mecano-Biologică (STMB) a deşeurilor biodegradabile Ploieşti, acestea urmând a se încheia la sfârşitul lunii august 2018. Staţia de Tratare Mecano-Biologică Ploieşti reprezintă ultimul obiectiv din cadrul proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Prahova”, finanțat atât în cadrul Programului Operațional Sectorial Mediu 2007-2013, cât și în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020, beneficiarul fiind Consiliul Judeţean Prahova. Obiectivul de investiţie are o valoare totală de 51.707.063,19 lei, fără TVA şi prevede proiectarea, execuția lucrărilor și testarea echipamentelor. Stația de Tratare Mecano-Biologică a Deşeurilor Biodegradabile Ploieşti are o capacitate de prelucrare de 150.000 tone / an, scopul său fiind acela de a completa infrastructura existentă la nivelul județului Prahova în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, astfel încât la punerea ei în funcțiune să poată fi îndeplinite mai multe rezultate, și anume: reducerea cantității de deșeuri biodegradabile la depozitare conform obligațiilor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană; creșterea capacității de recuperare a deșeurilor, ca urmare a tratării mecano-biologice a deșeurilor biodegradabile în cadrul Stației de tratare mecano-biologice de la Ploiești; optimizarea sistemului de management al deșeurilor prin reducerea impactului aferent transportului deșeurilor la facilitățile de tratare și/sau depozitare. Astfel, prin finalizarea acestui obiectiv de investiţie, Stație de Tratare Mecano-Biologică Ploieşti, proprietatea Judeţului Prahova şi efectuarea probelor tehnologice, Consiliul Judeţean Prahova va încheia implementarea infrastructurii aferente proiectului „Sistem de Management Integrat al Deşeurilor în Judeţul Prahova”.

 

Prezentă la Ploieşti, Graţiela Gavrilescu, ministrul Mediului, a declarat că în privinţa urşilor care provoacă daune materiale, dar atacă şi oameni, va lua toate măsurile necesare, chiar şi semnarea unui ordin de vânare a acestora: ”Pe termen scurt, o să apelăm tot la ordinul de intervenţie pentru că mai avem cota din cea pe care am dat-o anul trecut, în 2017, şi există o întreagă procedură conform ordinului de ministru pe care l-am semnat, mi l-am asumat, care a fost în dezbatere publică. În viitorul apropiat nu o să îmi fie frică să emit, dacă o să fie nevoie, un ordin de ministru privind vânătoarea". Ministrul Mediului a precizat că în ţara noastră sunt „scriptic” peste 6.500 de urşi, dar se pare că numărul acestora este cu vreo 2.000 de exemplare mai mare.

 

Ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a făcut luni, 4 iunie, un adevărat tur de forţă la societăţile cu risc major de poluare. Vorbim aici de trei rafinării din jurul Ploieştiului, OMV Petrobrazi, Lukoil, Rompetrol şi fabrica Unilever. Ministrul a anunţat că se va constitui un grup de lucru din care vor face parte reprezentanţi ai Ministerului Mediului, ai Agenţiei Naţionale de Protecţie a Mediului, ai rafinăriilor din Ploieşti, ai Universităţii de Petrol şi Gaze Ploieşti, ai Administraţiei Naţionale de Meteorologie: ''astfel încât tot ceea ce urmează să fie implementat pe monitorizarea mirosurilor să aibă o singură procedură care să fie implementată şi de celelalte rafinării''. Graţiela Gavrilescu a precizat că toate cele trei rafinării vor trebui să prezinte până pe 15 iunie planul de conformare pentru obţinerea noului acord de mediu. Toate cele trei rafinării au termene precise, pentru ca, începând cu anul 2019, problemele de poluare să dispară. Aici este vorba şi de poluarea olfactivă, Graţiela Gavrilescu declarând că "Există deja depusă o iniţiativă legislativă în Parlament privind monitorizarea pe mirosuri. Săptămâna aceasta ne vom întâlni cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, astfel încât, împreună cu aceştia, să putem să îmbunătăţim aceste amendamente aduse la legea mirosurilor, care este depusă ca iniţiativă legislativă la care şi eu sunt semnatar printre cei fruntaşi, astfel încât această problemă să fie rezolvată. Eu sper să fie votată în această sesiune, deci în săptămânile următoare". La fabrica de detergenţi Unilever, ministrul a ajuns chiar pe ploaie, iar cu toţii cei prezenţi în delegaţie au observat că pe carosabil se formau pelicule de spumă. Ministrul Mediului le-a cerut şefilor autorităţii de mediu să prevaleze probe , acestea să fie analizate pentru a se vedea dacă e vorba de substanţe provenite de la fabrica din zona de nord a Ploieştiului. La toate cele patru societăţi comerciale vizitate, Ministrul Gavrilescu le-a cerut să aibă o transparenţă totală asupra efectelor produse de activitatea acestora, este vorba de eventuale scurgeri de substanţe, pulberi în aer, iar populaţia să fie anunţată permanent de condiţiile de mediu din zonă.

 

Page 1 of 2