User Login

Rosal 728x90

Gestionarea deșeurilor și reducerea cantității acestora care ajunge la rampă, este una din problemele de mediu pe care  județul Prahova areușit să o rezolve printr-un proiect ce s-a derulat de-a lungul a  aproape 10 ani. Reducerea cantității de deșeuri solide reprezintă și o cerință a UE, dar și un mediu mai puțin poluant. Astfel, miercuri, 22 noiembrie, a fost finalizat proiectul ,,Fazarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în Județul  Prahova”, unul dintre cele mai ample programe de dezvoltare în infrastructură și în protejarea mediului care a fost realizat și în Prahova. Proiectul a fost co-finanțat din Fondul de Coeziune, prin Programul  Operațional  Infrastructură  Mare 2014-2020, Axa prioritară 3 – dezvoltarea infrastructurii de mediu în condiții de management eficient al resurselor, Obiectiv specific 3.1. – reducerea numărului depozitelor neconforme și creșterea gradului de pregătire pentru reciclare a deșeurilor în România. Valoarea totală a acestuia este de 64.442.740,75 lei cu TVA, iar 952.793 lei reprezintă contribuția eligibilă a beneficiarului.  Prin acest proiect s-a urmărit continuarea și dezvoltarea investițiilor în sectorul de gestionare a deșeurilor solide, începute prin proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova”, finanțat prin POS Mediu 2007-2013. Astfel, s-a completat infrastructura existentă la acel moment cu "Staţia de Tratare Mecano-Biologică (STMB) a deşeurilor biodegradabile Ploieşti și cu echipamentele adiacente (14 containere de metal și 4 vehicule transfer lung curier). Stația are o capacitate de prelucrare de 150.065 tone/ an, din care deșeuri reziduale 146.960 tone /an și 3150 de tone/ an, deșeuri verzi (deșeuri biodegradabile din grădini, parcuri și piețe). Scopul său este de a completa infrastructura existentă la nivelul județului Prahova, în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, astfel încât să poată fi îndeplinite mai multe obiective privind protecția mediului. Obiectivul principal a fost stabilirea unui set de măsuri, care să conducă la creșterea standardului de viață al populației județului Prahova, precum și la un mediu mai puțin poluant, cu respectarea acquis-ului comunitar în domeniu. Pe viitor, Masterplanul de deșeuri va fi monitorizat și gestionat de ADI (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară) "Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor - Prahova". Proiectului "Fazarea proiectului sistem de management integrat al deșeurilor în Județul Prahova”, coordonat de directorul executiv adjunct, Silvia Constantinescu, este unul dintre cele mai importante proiecte din fonduri europene, câștigate și implementate la nivelul Județului Prahova. Ceea ce este important în urma finalizării acestei fazări este faptul că în urma procesării deșeurilor și obținerea de produse tip compozit și de produse energetice cantitatea de deșeuri rămasă, care ajunge la rampa de gunoi reprezintă, conform testelor făcute, un procent de aproximativ 40%. Proiectul "Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Prahova” include 103 de localități prahovene, mai puțin orașul Mizil, având ca beneficiari peste 750.000 de locuitori, iar valoarea totală a investițiilor pe întreg proiectul este de 156.093.772 lei, din care 94.941.895 lei valoare eligibilă nerambursabilă a UE, 17.130.342 lei din bugetul național și restul de 44.021.534 lei reprezintă contribuția beneficiarului, Consiliul Județean Prahova.

Au trecut 20 de ani de la înființarea Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud- Muntenia, iar pentru un bilanț asupra activității acestei structuri, care este formată din județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, a avut loc o îmtâlnire areprezentanților Agenției, a autorităților locale la Pitești. Pe lângă oferirea de plachete aniversare, de discursuri, la pitești au fost prezente și standuri cu produse tradiționale ale județelor, iar fiecare județ a venit și cu un program artistic. Pentru Prahova, cei 20 de ani au reprezentat realizarea unor proiecte importante în dezvoltarea infrastructurii, a forței de muncă, dar și a culturii. Statisitic, în cifre reci, Prahova a beneficiat prin ADR Sud- Muntenia de 363 de proiecte, în valoare totală de 333,29 milioane de euro, din care 230 de milioane de euro au fost fonduri nerambursabile. Este vorba de un procent de 23% din fondurile alocate pentru cele 7 județe care fac parte din ADR Sud- Muntenia. Președintele CJ Prahova, Bogdan Toader, a precizat că activitatea de peste 20 de ani a Agenţiei de Dezvoltare Regionala Sud Muntenia a fost benefică pentru județul nostru, arătându-se mulţumit de proiectele implementate în Prahova în cadrul Programului Operaţional Regional REGIO 2007-2013 și privind cu încredere şi în programul Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Cu prilejul aniversării celor 20 de ani de existență au fost premiate o serie de proiecte realizate în Prahova, unul dintre acestea fiind consolidarea și restaurarea Muzeului Ceasului ”Nicolae Simache”.

 

Agenda politică a lunii iunie a deputatului prahovean Roberta Anastase, a fost marcată, în mare măsură, de negocierile şi votul dat, în plenul reunit al celor două camere ale Parlamentului, moţiunii de cenzură iniţiată de PNL.

 

În acest context, activitatea parlamentară a doamnei deputat Roberta Anastase s-a concentrate, cu precădere, pe dezbaterile desfăşurate în cadrul sedinţelor plenare şi în cadrul comisiilor de specialitate. Cu prilejul dezbaterilor premergătoare preluării de către România a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, Comisia pentru afaceri europene i-a avut invitaţi pe doamna Rovana Plumb – ministrul fondurilor europene şi pe domnul Victor Negrescu - ministrul delegat pentru afaceri europene. În marja acestei reuniuni, doamna deputat Anastase, Vicepreşedinte al Comisiei, a dorit să afle de la domnul ministru Negrescu care au fost principalele teme abordate cu prilejul întrevederii avute cu omologul austriac şi care este punctul domniei sale de vedere cu privire la evoluţia principalelor dosare pe care România le va avea de gestionat în prima jumătate a anului viitor. Tot în cadrul acestui schimb de opinii, doamna Anastase i- a solicitat doamnei ministru Plumb să prezinte membrilor Comisiei stadiul actual al absorbţiei fondurilor europene şi modul în care ministerul va acţiona pentru impulsionarea creşterii numărului de proiecte ce pot obţine finanţări din planul Juncker. Totodată, doamna deputat a subliniat faptul că, potrivit statisticii elaborate de Comisia Europeană, România ocupă un ruşinos loc 23 ( din 28 ) în topul Statelor Membre beneficare a proiectelor depuse pe planul Juncker, în condiţiile în care Bulgaria, principalul “etalon de comparaţie” al României, ocupă locul 3. În cadrul şedinţelor dedicate interpelărilor şi întrebărilor adresate membrilor Guvernului, doamna deputat a solicitat doamnei ministru Rovana Plumb elaborarea unui punct de vedere cu privire la intenţia Comisiei Europene de a sista alocarea fondurilor europene dedicate României, în eventualitatea în care Senatul, în calitate sa de cameră decizională, va adopta Proiectul de Lege pentru modificarea Legii 94/1992 privind funcționarea și organizarea Curții de Conturi în forma votată de Camera Deputaţilor. În materie de reprezentare externă, doamna deputat Anastase a participat¸ în calitatea de Vicepreşedinte al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră (APCEMN) şi Preşedinte al Delegaţiei Parlamentului României, la lucrările celei de - a 51 – a Reuniune Generală a APCEMN, organizată la Tirana, Albania. Cu prilejul reuniunii, doamna Anastase a susţinut, în plenul biroului de conducere al APCEMN, candidatura României pentru postul de Secretar General Adjunct.

 

Miercuri, 27 iunie 2018, la Ploieşti, a avut loc conferința, organizată de Ministerul Mediului, de diseminare a rezultatelor proiectului GPPbest - Schimb de bune practici și instrumente strategice pentru achizițiile publice ecologice [LIFE14 GIE/IT/000812], finanțat prin Programul LIFE, axa “Guvernanță și informare”. Bugetul proiectului GPPbest a fost de 1.365.934 euro, din care 59,48% reprezintă fonduri nerambursabile alocate de Uniunea Europeană, acesta derulându-se în perioada octombrie 2015 – iunie 2018. Proiectul şi-a propus să contribuie la îmbunătățirea politicilor de achiziții publice verzi pentru a asigura orientarea acestora către atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă (www.gppbest.eu). GPPbest este coordonat de Regiunea Basilicata din Italia, beneficiarii asociați fiind Regiunile Sardinia și Lazio din Italia, Ministerul Mediului din România și Fundația Ecosistemi din Italia. În România, proiectul GPPbest sprijină Ministerul Mediului să implementeze angajamentele din domeniul APE stabilite prin Legea nr. 69/2016 privind achiziţiile publice verzi. Astfel, în prezent, Ministerul Mediului pregătește publicarea Ghidului de achiziții publice verzi care cuprinde criterii minime privind protecția mediului pentru șase grupe de produse și servicii, precum și modele de caiete de sarcini, ghid elaborat în colaborare cu Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). Pe primul semestru al anului 2018, Ministerul va publica Planul naţional de achiziţii publice verzi care va stabili ţinte multianuale cu caracter obligatoriu pentru autoritățile contractante pentru orizontul 2020. Aceste instrumente sunt elaborate printr-un proces amplu de consultare în grupuri de lucru tehnice intra și inter-instituționale. Demersul de implicare al autorităților publice în proiectul pilot APE a întâmpinat o serie de provocări:

1) culturale - APE implică o regândire a modului de funcționare a departamentului de achiziții al unei autorități contractante deoarece presupune colaborarea între acest departament și diversele direcții strategice, în special cele de protecție a mediului de la nivelul instituției, pentru a permite definirea celor mai relevante criterii ecologice pentru diversele categorii de produse și servicii, ce sprijină respectiva instituție să-și atingă obiectivele organizaționale de mediu;

2) organizaționale - necesarul de achiziții al unei instituții publice este definit în PAAP (Planul anual de achiziții publice), , ceea ce implică nevoia planificării și definirii în avans a APE în interiorul unei autorități;

3) sistemice – în lipsa unei legislații cu anumite “obligativitati” privind APE, practicarea acestora trebuie să fie încurajată prin demersuri soft, de rețea, ce creează dinamici pozitive, facilitează schimbul de bune practici și încredere în realizarea APE, dinamici care sunt în curs de construcție la noi în țară, prin efortul sustinut al Ministerului Mediului.

Autoritățile contractante implicate în procesul pilot aferent proiectului LIFE GPPbest au formulat o serie de recomandări în urma primelor achiziții ecologice realizate la nivel instituțional și național: fiind un demers nou, se recomandă introducerea de criterii ecologice în achizițiile cu valoare mai redusă (achiziții directe), care sunt și mai flexibile din punct de vedere al procedurii de achizitie. Acest lucru permite câștigarea încrederii,, o cunoaștere și o informare a pieței; se recomandă utilizarea criteriilor GPP europene formulate de Comisia Europeană: http://ec.europa.eu/environment/gpp/eu_gpp_criteria_en.htm. Acestea au fost elaborate pentru 22 de categorii de produse și servicii, cele mai des achiziționate de autoritățile contractante. Criteriile includ prevederi de bază pentru caietul de sarcini (ce minimizează cele mai importante impacturi de mediu ale respectivelor categorii de produse și servicii), dar și prevederi suplimentare, mai ambițioase, ce pot fi adaptate de către autoritățile contractante; pentru a încuraja realizarea APE la nivel instituțional, este importantă informarea unui număr cât mai mare de angajați și departamente, precum și identificarea și sensibilizarea acestora privind beneficiile de mediu cat și asupra sănătății ale noilor produse (de exemplu, în cazul GNM, angajații au identificat ca puncte forte ale noilor produse ecologice faptul că au un miros mai discret și reduc alergiile); înainte de realizarea unei achiziții APE, este important să se realizeze un proces de consultare al pieței (market consultation) pentru a informa / pregăti piața și a încuraja participarea cât mai multor actori; o atenție deosebită în caietele de sarcini trebuie acordată solicitării de documente suport privind îndeplinirea criteriilor de mediu; se recomandă consultarea de la egal la egal și lucrul în rețea cu alte autorități contractante, tehnicieni și experți pentru a câștiga incredere în APE și a facilita schimburile de informații; pentru multe autorități cu responsabilități în domeniul protecției mediului înconjurător, practicarea APE poate sprijini semnificativ imaginea instituției, arătând coerența între obiectivele și practicile organizaționale. Conform raportului proiectului pilot, la nivel instituțional, atât GNM cât și ANM și Ministerul Mediului doresc introducerea de criterii ecologice și pentru alte categorii de produse și servicii, precum și sistematizarea APE prin politici instituționale interne. GNM a relansat o procedură APE pentru serviciile de curățenie pentru 2018. Demersurile APE pilot au fost documentate printr-o serie de articole promovate pe site-urile instituțiilor și ale proiectului GPPbest. De asemenea, practica ambițioasă a GNM a atras atenția Comisiei Europene care a documentat-o într-un articol de studiu de caz publicat în newsletter-ul GPP al Comisiei, ediția aprilie 2018. La nivel național, Ministerul Mediului va folosi experiențele achizițiilor pilot APE în redactarea Planului Național de Acțiune APE, estimat a fi publicat în prima parte a anului 2018. Astfel, Planul include măsuri specifice de încurajare a APE inspirate din achizițiile pilot, precum recompensarea bunelor practici prin premii anuale APE, realizarea unui catalog de bune practici APE în țara noastră, crearea de rețele regionale de schimburi APE. De asemenea, în 2018 Ministerul Mediului va coordona realizarea a două sesiuni de formare în domeniul APE în București (pentru autoritățile centrale) și în Piatra Neamț (pentru cele regionale și locale), cu sprijinul Fondazione Ecosistemi și ICLEI. Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului este partener în cadrul unui proiect INTERREG Europe de promovare a APE în Europa care va demara în 2018 și care prevede pentru România realizarea de instrumente suport de aplicare a APE (de exemplu, caiete de sarcini standard), destinate în special beneficiarilor de fonduri europene.

Organizația Umanitară ”CONCORDIA” a organizat în această săptămână, la Ploiești, o conferință de închidere a unui proiect important, derulat pe o perioadă de doi ani. Peste 400 de persoane și familii din Ploiești și zonele adiacente, aflate în dificultate, au beneficiat de sprijin pentru integrare socială, educațională și profesională în perioada ianuarie 2016 – decembrie 2017 în cadrul proiectului „Servicii integrate pentru familii din zone dezavantajate”, coordonat de Organizația Umanitară CONCORDIA și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă, cu o sumă de peste 157.000 de CHF. „Proiectul a avut mai multe categorii de beneficiari, cu vârste și nevoi sociale diferite. Pe durata proiectului am lucrat cu profesori din mai multe instituții școlare, am derulat campanii de informare și am organizat echipe de teren formate din specialiști pentru a identifica persoanele care aveau nevoie de sprijin. Astfel, am desfășurat pe durata celor doi ani o serie de activități, de la suport educațional, până la sprijin în vederea găsirii unui loc de muncă sau asistență în vederea accesării unor servicii publice. Așa cum este tradiția organizației, nu a existat un pachet standardizat de servicii sociale, ci am oferit pentru fiecare caz în parte asistența care a fost necesară”, declară Valentina Ion, manager proiect. Astfel, pe durata celor doi ani, în Centrul de servicii pentru copii și familii Casa ALEXANDRA, al Organizației CONCORDIA, au primit asistență educațională peste 70 de copii, de la cei de vârstă preșcolară, până la cei de liceu. Aici elevii și-au putut face temele pentru acasă cu ajutorul pedagogilor implicați în proiect, primind, unde a fost cazul, asistență în vederea recuperării carențelor școlare, consiliere psihologică și consiliere logopedică. De asemenea, copiii au fost implicați în diverse activități extrașcolare: excursii, vizite la muzee, tabere, participări la diverse spectacole artistice, cor, dans de societate, pantomimă, quilling etc. „La capitolul abandon școlar, din păcate, România este printre țările europene cu cele mai îngrijorătoare cote. Proiectul pe care l-am derulat a cuprins și acest aspect și am lucrat pe durata lui și cu peste 20 de tineri cu vârste între 16 și 18 ani care nu aveau perspective clare cu privire la continuarea educației, din diverse cauze, de la sărăcie, până la lipsa încrederii în sine și a interesului membrilor familiei. O parte dintre aceștia au fost sprijiniți să-și continue studiile liceale sau post-liceale, iar alții au urmat cursuri de calificare profesională. Cei care între timp au împlinit vârsta de 18 ani au fost ajutați să meargă la facultate ori să-și găsească un loc de muncă”, mai spune managerul de proiect. Organizația a asigurat prin acest proiect servicii de consiliere și informare pentru găsirea unui loc de muncă pentru mai mult de 240 de adulți. „Serviciile dedicate persoanelor adulte, aici vorbim de persoane de peste 18 ani, s-au furnizat către membri ai familiilor copiilor care au participat la activitățile centrului de zi. Am insistat pe caracterul integrat al serviciilor pentru familie, dar am avut și beneficiari individuali. Aproape un sfert din numărul acestora s-au înscris și la cursuri de calificare profesională organizate în Mun. Ploiești de către furnizori autorizați. Cursurile pe care le-au urmat aceștia, dar și tinerii cu vârste între 16-18 ani pe care i-am sprijinit, au fost în domenii precum cofetăria, ospătăria, brutăria, frizeria, cursuri de masaj, make-up, manichiură, etc.”, explică Elena Matache, director executiv programe și proiecte al organizației. S-au mai asigurat servicii pentru 95 de familii din Ploiești și localitățile din imediata proximitate, cu ajutorul echipei mobile formate din asistent medical, asistent social, operatori de teren și consilierul profesional. Pentru fiecare dintre aceste familii s-a întocmit un plan de intervenție, cuprinzând propuneri pentru mai mulți membri ai familiei, iar unde a fost cazul, și pe mai multe niveluri de intervenție. Astfel, în funcție de specificul nevoilor fiecărei familii, specialiștii din cadrul organizației au oferit consiliere socială în vederea accesării unor servicii publice, consiliere medicală pentru mamele cu bebeluși, consiliere pentru igienă, pentru înscrierea la medicul de familie sau obținerea de programări la anumite specialități. În unele cazuri a fost nevoie de consiliere în vederea obținerii certificatelor de orientare școlară pentru copiii cu deficiențe de învățare.

 

Una dintre cele mai frumoase mânăstiri din Prahova, Zamfira, va intra într-un program cu fonduri europene pentru reabilitare și restaurare. Proiectul, depus de patohie, la care Consiliul Județean Prahova este partener, ar putea obține aprobarea chiar săptămâna viitoare. Președintele CJ, Bogdan Toader, a declarat că acest monument de cultură, ale cărui picturi murale sunt creația pictorului Nicolae Grigorescu, va fi restaurat și pus în valoare prin acest proiect a cărui valoare este de 19, 73 de milioane de lei, din care cofinanțarea CJ este de 500.000 lei, restul venind din fonduri europene.mânăstirea Zamfira, aflată în comuna Lipănești, se află în acest moment într-o stare gravă de degradare, iar o întârziere prea mare a lucrărilor de restaurare, consolidare și reabilitare ar putea duce chiar la pierderea definitivă a picturilor lui Grigorescu.