User Login

Rosal 728x90
neccen

Prezent la Ploiești, Theodor Paleologu, candidatul pentru funcția de Președinte al României, din partea PMP, a precizat într-o conferință de presă că este, în realitate, singurul candidat de dreapta autentic, deoarece Klaus Iohannis a devenit liberal printr-o conjunctură, el venind din partea Forumului German, iar, Dan Barna face parte dintr-un partid care nu și-a conturat o identitate politică. Paleologu a făcut și o radiografie a modului în care s-a făcut politică în ultimii 30 de ani: "foarte multă lume face politică în România ca şi cum ar juca poker sau ca şi cum ar juca la ruletă sau ca şi cum ar fi vorba de păcănele. Asocierea cu partidele politice ne spune multe, pentru că foarte multă lume face politică în România ca şi cum ar juca poker. Tocmai asta vreau să denunţ, aş vrea să schimb în viitor, pentru că avem nevoie de un stat în primul rând predictibil. Nu avem nevoie să continuăm a face politică precum pokerul, ruleta sau păcănelele. Vreau să punem stop acestei păcănelizări a societăţii româneşti. Nu ştiu dacă aţi văzut sloganul PSD-ului, «împreună totul devine posibil». Da, totul devine posibil la păcănele, e posibil ca Dăncilă să devină prim-ministru, e posibil ca Nicolicea să fie absolvent de Drept, este posibil ca Teodorovici să fie ministru de Finanţe, este posibil ca Breaz să fie profesor universitar şi ministru al Culturii, adică totul e posibil, ţara lui Papură Vodă efectiv, ţara păcănelelor şi a jocurilor de noroc". Candidatul PMP a menționat că dorește ca acest tip de a face politică să dispară, iar conducerea țării să se facă doar prin meritocrație. Președintele PMP, Eugen Tomac, prezent și el la prima întâlnire cu prahovenii a candidatului Theodor Paleologu, a declarat că șansele ca Paleologu să ajungă în turul II sunt foarte mari, deoarece diferențele între candidați sunt foarte mici- excuzându-l pe Iohannis-, iar exemplul alegerilor pentru primăria Bucureștiului din 2000 a arătat că Băsescu, considerat cu șansa a treia, a câștigat fără drept de apel. Președintele organizației prahovene a PMP, deputatul Cătălina Bozianu, a declarat că Theodor Paleologu este cea mai bună soluție pentru România, acesta întrunind toate calitățile pe care trebuie să le aibă un Președinte al României.

 

 

 

 

Deputatul PMP Cătălina Bozianu se luptă în continuare pentru alegerea primarilor în două tururi după ce Camera Deputaților a modificat legea pentru dreptul de vot. Iată ce a declarat deputatul prahovean: ”Noi, cei de la PMP, am susținut și susținem orice inițiativă prin care se simplifică exercitarea dreptului de vot pentru toți cetățenii români. De aceea, considerăm un pas înainte extinderea la trei zile a perioadei în care românii din străinătate pot vota la alegerile naționale, adoptă în sesiunea extraordinară încheiată ieri. Este un act de minim bun-simț politic, prin care acestor oameni care au dovedit că le pasă de soarta țării li se dau garanții suplimentare că-și pot exercita unul dintre cele mai importante drepturi constituționale. În același timp, considerăm acest pas insuficient pentru a rezolva problema votului diasporei, soluția corectă fiind aceea propusă de noi: introducerea votului electronic. Nici măcar votul prin corespondență, introdus pentru alegerile prezidențiale, nu este de natură să ușureze semnificativ procesul de votare pentru românii din afara granițelor. Din păcate, modificările adoptate ieri de Camera Deputaților nu includ și inițiativa noastră de alegere a primarilor în două tururi de scrutin, pentru susținerea căreia au semnat peste un milion de români. Această schimbare de sistem care ar sparge monopolul politic și administrativ al PSD și al oricărui partid-mamut, construit pe sistemul baronilor locali. Noi vom continua să ne batem pentru acest proiect în sesiunea parlamentară de toamnă, pentru ca alegerile locale din vara viitoare să fie o competiție corectă, fără avantaje pentru baronii locali, iar comunitățile să fie conduse de primari care reprezintă cu adevărat voința majorității cetățenilor”.

 

Ca și în țară, marele câștigător al alegerilor din 26 mai în Prahova este PNL! Cu un procent de 28,38%, peste media națională, liberalii au avut câștig de cauză și în multe localtăți unde PSD domina. Pe locul doi, în județul nostru s-au clasat cei de la Alianța 2020 USR+, cu 22,54% dintre voturile valabil exprimate. Alianța a reușit să depășească PNL în Ploiești. PSD a obținut un scor sub media națională a partidului, aflându-se pe locul trei cu 20,74% din opțiunile electorilor prahoveni. Pe locul 4 s-a clasat PMP- 7,51%; pe locul 5 Pro România- 6,52%, în timp ce ALDE, care nu a facăut pragul electoral la nivel național, s-a clasat abea pe a 6-a poziție în clasament cu un procent de 6,34%.

 

Prezența la vot de aproape 50% la alegerile pentru Parlamentul European a adus surprize de proporții. Nimeni nu se aștepta la așa ceva. Conform sondajelor, dar și a rezultatelor oficiale parțiale, ALDE nu a reușit să obțină pragul electoral, fiind un adevărat dezastru pentru partidul lui Tăriceanu. Mare jale este și pentru PSD, care pentru prima dată în istoria partidului a obținut sub 25% din numărul total al voturilor valabil exprimate. Învingătorul din 26 mai este PNL, care obține aproape 27% dintre voturile românilor. Alianța USR+ a luat și ea un scor foarte bun, de peste 21%. Au trecut pragul electoral și PRO România, PMP și UDMR. Iată care sunt procentele oficiale, după numărarea a 99,31% din voturile exprimate în secțiile din țară: PNL- 26,83%; PSD- 23,42%; Alianța 2020 USR +-21,30%; Pro România- 6,62%; PMP- 5,65%; UDMR- 5,47%, ALDE- 4,24%. Mai trebuie menționat că lipsesc din aceste procente voturile din diaspora, care ar putea modifica procentele, mai mult în partea superioară a clasamentului. Conform acestui clasament, încă provizoriu, PNL ar avea 10 europarlamentari, Alianța 2020 USR+ 8 europarlamentari, PSD 8 europarlamentari, iar Pro România, PMP și UDMR fiecare cu câte 2 europarlamentari.

 

Ceea ce nu se așteptau liderii PSD- ALDE s-a întâmplat! Cvorumul pentru Referendum a fost atins! La ora 17:16 votaseră 30% dintre alegătorii cu drept de vot din România, astfel că Referendumul este valabil! Mai rămâne de văzut dacă și răspunsul DA a fost dat de 25% dintre românii cu drept de vot, adică 4.566.999 de alegători, pentru ca Referendumul să fie validat! Diferența între cei care au votat doar pentru Parlamentul European și cei care au votat și pentru Referendum a fost de doar 6%! Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00!

 

La ora  15:39 se prezentase la vot 30% din numărul total al alegătorilor din România! Iar cozile sunt mari și la această oră! Procentul pentru Referendum este ceva mai mic, de 25%, dar după cum decurge procesul electoral, sigur se va depăși pragul de 30%, necesar validării acestuia. În Prahova avem și o secție care a depășit procentul de 100%, e vorba de una dintre secțiile de votare din Sinaia, unde turiștii au ales să voteze. O altă secție de votare, la care procentul se aproprie de 100%, este cea de la Cheia(com. Măneciu) unde la ora 16.00, votaseră 94,75% de alegători. Și aici vorbim de turiști, care dacă tot se află la munte, au decis și să voteze. La ora 16:00, În Prahova au votat 33,8% dintre prahoveni pentru Parlamentul European, iar pentru Referendum au votat 26%. La nivel național situația se prezintă astfel:pentru Parlamentul European au votat 31,29% , iar pentru Referendum au votat 25,90%. Reamintim că secțiile de votare se închid la ora 21:00!

Nu vă speriați, au votat până la ora 7:00 1.161 de români, este vorba de cei aflați în străinătate. Alegerile au început oficial de ieri seară și se vor termina, oficial, luni seară, pe coasta de vest a Americii. În România, după... 5 minute de la deschiderea secțiilor de votare, deja au votat 13.597 de români.

În urmă cu 29 de ani, pe 20 mai 1990, aveau loc primele alegeri libere după 1989. De atunci românii au mai participat la alte 16 scrutinuri: alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și referendumuri. La aceste se mai adaugă alte trei scrutinuri parțiale. Astăzi, 26 mai, au loc alegeri pentru reprezentanții României în Parlamentul European, dar și Referendumul pe tema justiției. Alegătorii sunt așteptați să-și exercite votul în intervalul orar 07:00- 21:00. După ora 21, doar cei care se mai află în secția de votare mai pot participa la vot. Pentru a putea vota trebuie să vă prezentați cu actul original de identitate, care să fie valabil. Romanii care voteaza pe teritoriul tarii au nevoie de buletin sau carte de identitate valabile in ziua votului. Ca alternativa, acestia mai pot vota DOAR cu pasaport diplomatic, pasaport diplomatic electronic, pasaport de serviciu, pasaport de serviciu electronic, carte de identitate provizorie sau carnet de serviciu militar in cazul elevilor din scolile militare. Alegatorii care nu se pot deplasa la sectia de votare din cauza de boala sau invaliditate pot solicita urna speciala (mobila) de la sectia de votare cea mai apropiata de locul in care se afla in ziua alegerilor printr-o cerere scrisa insotita de documente justificative. Cererea se face cel tarziu in preziua alegerilor. In ziua alegerilor, o echipa formata din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se afla alegatorul, cu urna speciala si materialele necesare votarii. Fiecare sectie de votare are o singura urna speciala, care trebuie sa fie la ora 21:00 inapoi la sectia de votare. Fiecare alegator care voteaza si la europarlamentare, si la referendum, va primi 3 buletine de vot. In sectie va trebui sa semnati in trei coloane borderoul de prezenta. In fiecare sectie vor fi si 3 urne, iar fiecare buletin este numerotat cu numarul urnei in care trebuie sa-l introduceti. Nu e nicio problema daca introduceti buletinele in urna gresita, votul nu se anuleaza. Un buletin veti primi pentru alegerile europarlamentarea. Ordinea partidelor si candidatilor independenti pe buletinul de vot a fost stabilita de Biroul Electoral Central prin tragere la sorti. In cazul referendumului veti primi doua buletine de vot, cate unul pentru fiecare intrebare. Puteti alege sa votati doar la unul dintre scrutine, nu se va contoriza prezenta si in cazul celuilalt.Inainte de a intra in cabina de vot, asigurati-va ca pe spatele buletinului de vot este aplicata stampila de control a sectiei de votare. Daca aceasta lipseste, votul va fi declarat nul. Daca este aglomeratie si credeti ca secretul votului dumneavoastra poate fi incalcat, mai bine mai asteptati sau instiintati presedintele sectiei de votare. Accesul alegatorilor in sala de votare trebuie sa aiba loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Aplicati stampila cu mentiunea "VOTAT" pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. Indoiti buletinul, astfel incat pagina goala care poarta stampila de control a sectiei de votare sa ramana in afara, si introduceti-l apoi in urna corespunzatoare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri si referendum) astfel incat sa nu se deschida. Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul votului este asigurat. Daca gresiti aplicarea stampilei, puteti cere un nou buletin de vot, daca nu a fost introdus in urna. Primul va fi anulat. Restituiti stampila si primiti inapoi actul de identitate, pe care trebuie sa fie aplicata stampila cu mentiunea "VOTAT" (buletine) sau un timbru autocolant (cartile de identitate) . Se va aplica un singur autocolant, indiferent daca votati doar la referendum sau la europarlamentare, verificarea urmand sa fie facuta in Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Alegatorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.

 

26 mai 2019 va fi o zi istorică pentru România! Votul pentru PE și cel de la Referendum, vor contura viitorul nostru, în Uniunea Europeană, dar și in viața de zi cu zi a României!

Ce este și de ce votăm pentru Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singura institutie a Uniunii Europene unde cei care ocupa functiile sunt alesi de cetateni. PE este responsabil de legislatia europeana, dar are si responsabilitati bugetare si de control. Parlamentul European are 751 de membri, din 28 de state UE. Romania are alocate 32 de locuri, iar dupa ce Marea Britanie va parasi oficial blocul comunitar vom primi un mandat in plus la redistribuire, astfel ca vom avea 33 de reprezentanti. Numarul deputatilor din fiecare tara este, in principiu, proportional cu populatia sa, dar in practica se aplica sistemul "proportionalitatii degresive": nicio tara nu poate avea mai putin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numarul total al acestora nu poate depasi 751 (750 plus presedintele). La acest moment cel mai mare grup politic este Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) - PPE, cu 221 de membri. Din aceasta familie europeana fac parte la acest moment PNL, PMP si UDMR. Urmatorul grup politic ca marime este cel al socialistilor - Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European - S&D, cu 191 de membri. Aici sunt afiliati cei de la PSD si parte din cei de la PRO Romania, mai exact europarlamentarii care in ultimii ani au plecat din PSD in partidul infiintat de Victor Ponta. In ce priveste viitorul social-democratilor romani in aceasta familie europeana, acesta este incert la acest moment. Socialistii europeni au suspendat relatiile cu PSD, din cauza actiunilor la adresa Justitiei, care incalca statul de drept. Urmeaza Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni - ECR, cu 70 de membri. Aici doar PRO Romania are la acest moment un membru. Ramane de vazut ce familie va alege partidul lui Victor Ponta daca va ajunge in PE. Apoi, Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa - ALDE, cu 67 de membri, printre care si cei ai ALDE Romania. Insa si viitorul partidului condus de Calin Popescu Tariceanu in aceasta familie europeana este incert, fiind de asemenea amenintat cu excluderea, in urma sustinerii PSD in asaltul asupra Justitiei. Alte grupuri din PE: Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica - 52 membri; Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana - 50 de membri; Grupul Europa Libertatii si Democratiei Directe - 48 de membri; Grupul neafiliatilor - 52 de membri. Romania are alocate 32 de locuri in PE, acestea fiind repartizate partidelor in functie de numarul de voturi pe care le vor obtine la alegeri.

Ce votăm pe 26 mai 2019?

La acest scrutin, din 26 mai, au fost validate candidaturile in cazul a 3 independenti si 13 partide sau aliante electorale. Pentru a vota la scrutinul pentru Parlamentul European veti primi un buletin de vot, unde veti aplica o singura dat stampila pe candidatul sau formatiunea politica pe care o doriti. Amintim ca tot duminica, are loc si referendumul propus de Presedintele Romaniei, unde veti avea de votat pe doua buletine de vot, unde veti pune stampila, tot o singura data, pe fiecare buletin, in functie de optiunea dumneavoastra, pe DA sau pe NU! Dacă pentru alegerea candidatilor pentru Parlamentul European nu conteaza cati electori se prezinta la vot, in cazul Referendumului, situatia e diferita: trebuie o prezenta de 30% din numarul total al alegatorilor din Romania, iar cel putin 25%, din acelasi numar al populatiei sa exprime o optiune. Pentru democratie va asteptam duminica sa participat la scrutin! Votul este o datorie, nu o obligatie! Optiunea de a vota reprezinta faptul ca sunteti un cetatean informat, care doreste sa participe la viitorul tarii sale!

Președintele României, Klaus Iohannis, a venit la Ploiești pentru a-și lansa cea de a treia sa carte: "EU.RO - Un dialog deschis despre Europa". Înainte de întâlnirea cu ploieștenii, Președintele a avut un dialog cu reprezentanți ai autorităților publice din județ, la sediul primăriei Ploiești.  Casa de Cultură a Sidicatelor, unde a avut loc lansarea volumului "EU.RO - Un dialog deschis despre Europa", a fost arhiplină, mulți dintre cei veniți la întâlnirea cu Președintele României fiind nevoiți să urmărească discursul din foayerul sălii. Klaus Iohannis a vorbit despre situația actuală din țară, despre ce înseamnă România în contextul european și internațional. Despre cea de a treia sa carte, Klaus Iohannis a precizat: ”Oamenii au început să întrebe, să mă întrebe cum e cu Europa, cum e cu Bruxelles, ce relaţii avem noi cu Europa, dacă ne bagă Europa pe noi în seamă, şi multe alte lucruri şi, pentru a lămuri unele dintre ele, am scris această carte. Este o carte care vi se adresează vouă. Nu este o carte de specialitate, nu este o carte pentru cunoscători, pentru cei care au studiat politici europene. Este o carte pentru românii interesaţi de soarta lor. Fiindcă soarta noastră, a românilor, este soarta Europei şi soarta Europei este soarta românilor. Prin această carte am vrut să subliniez acest lucru. În campania din 2014 am făcut o promisiune românilor că vreau România să fie perfect integrată în Uniunea Europeană şi, credeţi-mă, de atunci am făcut paşi importanţi. Suntem europeni şi vrem să rămânem şi să fim europeni”. Printre subiectele abordate de Președinte a fost și cel legat despațiul Schengen și Mecanismul de cooperare și verificare: "Am avut multe discuţii cu liderii europeni şi despre Schengen, şi despre MCV şi am fost foarte aproape să rezolvăm aceste două probleme, extrem de aproape, dar, ce să vezi, am avut din ianuarie 2017 o guvernare care în loc să continue să consolideze instituţiile statului s-a apucat să distrugă instituţii ale statului, să îndoaie legile Justiţiei pentru ei, nu pentru români şi atunci foarte mulţi au început iarăşi să aibă îndoieli. Nimeni din UE nu are îndoieli în ceea ce priveşte voinţa poporului român, românii sunt foarte bine cunoscuţi în Europa şi avem aproximativ 4 milioane de ambasadori, sunt românii noştri care lucrează peste tot în Uniune, sunt foarte apreciaţi, deci nu asta este problema. Problema este guvernarea, această guvernare toxică, pesedistă, eşuată, care vrea să ne ducă în timp înapoi în loc să ne ducă înainte, de asta nu suntem în Schengen, de asta nu se va renunţa foarte repede la MCV. Umblă ei şi povestesc că europenii nu ne vor, că Iohannis ne trădează, că x şi y fac lobby împotriva României. Fals, totul fals. Singurii vinovaţi pentru care nu suntem astăzi în Schengen şi mai avem în continuare discuţia despre MCV sunt pesediştii prin guvernările eşuate pe care le-au construit din ianuarie 2017 încoace şi este păcat şi cum scrie chiar pe panoul lor: România merită mai mult decât PSD" . Iohannis a facut precizări și despre faptul că va declara anul 2019 drept Anul recunoştinţei, chiar în ziua de 20 mai, dată la care au avut loc, în anul 1990, primele alegeri libere din România:"Săptămâna viitoare voi declara anul 2019 - Anul recunoştinţei, este anul în care vreau să ne arătăm recunoştinţa faţă de cei care au făcut posibilă marea schimbare în Decembrie '89 şi unii mai cârcotaşi m-au întrebat: şi atunci de ce începeţi în mai? Eu vreau să declar anul 2019 ca An al recunoştinţei care se încheie în decembrie cu o mare sărbătoare în cinstea Revoluţiei din Decembrie '89 şi încep atunci când a început votul democratic în România. Primele alegeri libere în România au avut loc pe 20 mai 1990. De aceea în mai".  Despre alegerile pentru Parlamentul European, dar și despre Reeferedum, Klaus Iohannis a ținut să precizeze că sunt de o mare importanță pentru viitorul României: ”Alegerile europarlamentare, împreună cu referendumul, sunt despre viitorul nostru, al românilor, al României, nu este ceva abstract. Umblă tot felul de politicieni prin ţară şi încearcă să explice românilor că, de fapt, aceste alegeri nu sunt foarte importante şi cum că referendumul nu ar fi important deloc. Păi, sigur, pentru ei, nu este important, fiindcă românii vor şti să dea un răspuns acestor atacuri PSD-iste care au început în prima lună de guvernare PSD-istă. Au promis PSD-iştii autostrăzi, spitale, salarii, nimic nu s-a realizat. Dar, aţi auzit voi în campania din 2016 ceva despre atacuri asupra justiţiei, despre strâmbarea legilor în România? Nu! Dar, culmea, asta au avut în cap din capul locului PSD-iştii şi asta au făcut doi ani şi jumătate. În loc să se ocupe de problemele ţării şi să le rezolve, se ocupă de dosarele lui Dragnea să le rezolve şi ale altora ca el. Şi vă spun că aşa nu se poate! Aşa nu se poate! Acum, la europarlamentare şi la referendum, dragii mei, este momentul ca PSD să primească un răspuns foarte clar din partea românilor. Oamenii trebuie să meargă la vot fiindcă este important cine ne reprezintă în Parlamentul European, fiindcă este important să dăm răspunsul potrivit la referendum. Cum să mergem mai departe când toată lumea vede ce numai poate fi ascuns? Hoţii s-au cocoţat în vârful statului! Românii trebuie să dea un răspuns, trebuie să meargă la referendum, trebuie să meargă la europarlamentare. Noi suntem un popor, o naţiune, care vrea prosperitate, vrea justiţie dreaptă, vrea un Guvern performant, vrea un Parlament performant. Noi nu suntem un neam de hoţi şi trebuie să dăm un răspuns acestei guvernări”!

Page 1 of 3