User Login

Rosal 728x90
neccen

Ca și în țară, marele câștigător al alegerilor din 26 mai în Prahova este PNL! Cu un procent de 28,38%, peste media națională, liberalii au avut câștig de cauză și în multe localtăți unde PSD domina. Pe locul doi, în județul nostru s-au clasat cei de la Alianța 2020 USR+, cu 22,54% dintre voturile valabil exprimate. Alianța a reușit să depășească PNL în Ploiești. PSD a obținut un scor sub media națională a partidului, aflându-se pe locul trei cu 20,74% din opțiunile electorilor prahoveni. Pe locul 4 s-a clasat PMP- 7,51%; pe locul 5 Pro România- 6,52%, în timp ce ALDE, care nu a facăut pragul electoral la nivel național, s-a clasat abea pe a 6-a poziție în clasament cu un procent de 6,34%.

 

Prezența la vot de aproape 50% la alegerile pentru Parlamentul European a adus surprize de proporții. Nimeni nu se aștepta la așa ceva. Conform sondajelor, dar și a rezultatelor oficiale parțiale, ALDE nu a reușit să obțină pragul electoral, fiind un adevărat dezastru pentru partidul lui Tăriceanu. Mare jale este și pentru PSD, care pentru prima dată în istoria partidului a obținut sub 25% din numărul total al voturilor valabil exprimate. Învingătorul din 26 mai este PNL, care obține aproape 27% dintre voturile românilor. Alianța USR+ a luat și ea un scor foarte bun, de peste 21%. Au trecut pragul electoral și PRO România, PMP și UDMR. Iată care sunt procentele oficiale, după numărarea a 99,31% din voturile exprimate în secțiile din țară: PNL- 26,83%; PSD- 23,42%; Alianța 2020 USR +-21,30%; Pro România- 6,62%; PMP- 5,65%; UDMR- 5,47%, ALDE- 4,24%. Mai trebuie menționat că lipsesc din aceste procente voturile din diaspora, care ar putea modifica procentele, mai mult în partea superioară a clasamentului. Conform acestui clasament, încă provizoriu, PNL ar avea 10 europarlamentari, Alianța 2020 USR+ 8 europarlamentari, PSD 8 europarlamentari, iar Pro România, PMP și UDMR fiecare cu câte 2 europarlamentari.

 

Ceea ce nu se așteptau liderii PSD- ALDE s-a întâmplat! Cvorumul pentru Referendum a fost atins! La ora 17:16 votaseră 30% dintre alegătorii cu drept de vot din România, astfel că Referendumul este valabil! Mai rămâne de văzut dacă și răspunsul DA a fost dat de 25% dintre românii cu drept de vot, adică 4.566.999 de alegători, pentru ca Referendumul să fie validat! Diferența între cei care au votat doar pentru Parlamentul European și cei care au votat și pentru Referendum a fost de doar 6%! Secțiile de votare se vor închide la ora 21:00!

 

La ora  15:39 se prezentase la vot 30% din numărul total al alegătorilor din România! Iar cozile sunt mari și la această oră! Procentul pentru Referendum este ceva mai mic, de 25%, dar după cum decurge procesul electoral, sigur se va depăși pragul de 30%, necesar validării acestuia. În Prahova avem și o secție care a depășit procentul de 100%, e vorba de una dintre secțiile de votare din Sinaia, unde turiștii au ales să voteze. O altă secție de votare, la care procentul se aproprie de 100%, este cea de la Cheia(com. Măneciu) unde la ora 16.00, votaseră 94,75% de alegători. Și aici vorbim de turiști, care dacă tot se află la munte, au decis și să voteze. La ora 16:00, În Prahova au votat 33,8% dintre prahoveni pentru Parlamentul European, iar pentru Referendum au votat 26%. La nivel național situația se prezintă astfel:pentru Parlamentul European au votat 31,29% , iar pentru Referendum au votat 25,90%. Reamintim că secțiile de votare se închid la ora 21:00!

În urmă cu 29 de ani, pe 20 mai 1990, aveau loc primele alegeri libere după 1989. De atunci românii au mai participat la alte 16 scrutinuri: alegeri locale, parlamentare, europarlamentare, prezidențiale și referendumuri. La aceste se mai adaugă alte trei scrutinuri parțiale. Astăzi, 26 mai, au loc alegeri pentru reprezentanții României în Parlamentul European, dar și Referendumul pe tema justiției. Alegătorii sunt așteptați să-și exercite votul în intervalul orar 07:00- 21:00. După ora 21, doar cei care se mai află în secția de votare mai pot participa la vot. Pentru a putea vota trebuie să vă prezentați cu actul original de identitate, care să fie valabil. Romanii care voteaza pe teritoriul tarii au nevoie de buletin sau carte de identitate valabile in ziua votului. Ca alternativa, acestia mai pot vota DOAR cu pasaport diplomatic, pasaport diplomatic electronic, pasaport de serviciu, pasaport de serviciu electronic, carte de identitate provizorie sau carnet de serviciu militar in cazul elevilor din scolile militare. Alegatorii care nu se pot deplasa la sectia de votare din cauza de boala sau invaliditate pot solicita urna speciala (mobila) de la sectia de votare cea mai apropiata de locul in care se afla in ziua alegerilor printr-o cerere scrisa insotita de documente justificative. Cererea se face cel tarziu in preziua alegerilor. In ziua alegerilor, o echipa formata din doi membri ai biroului electoral se va deplasa la locul unde se afla alegatorul, cu urna speciala si materialele necesare votarii. Fiecare sectie de votare are o singura urna speciala, care trebuie sa fie la ora 21:00 inapoi la sectia de votare. Fiecare alegator care voteaza si la europarlamentare, si la referendum, va primi 3 buletine de vot. In sectie va trebui sa semnati in trei coloane borderoul de prezenta. In fiecare sectie vor fi si 3 urne, iar fiecare buletin este numerotat cu numarul urnei in care trebuie sa-l introduceti. Nu e nicio problema daca introduceti buletinele in urna gresita, votul nu se anuleaza. Un buletin veti primi pentru alegerile europarlamentarea. Ordinea partidelor si candidatilor independenti pe buletinul de vot a fost stabilita de Biroul Electoral Central prin tragere la sorti. In cazul referendumului veti primi doua buletine de vot, cate unul pentru fiecare intrebare. Puteti alege sa votati doar la unul dintre scrutine, nu se va contoriza prezenta si in cazul celuilalt.Inainte de a intra in cabina de vot, asigurati-va ca pe spatele buletinului de vot este aplicata stampila de control a sectiei de votare. Daca aceasta lipseste, votul va fi declarat nul. Daca este aglomeratie si credeti ca secretul votului dumneavoastra poate fi incalcat, mai bine mai asteptati sau instiintati presedintele sectiei de votare. Accesul alegatorilor in sala de votare trebuie sa aiba loc in serii corespunzatoare numarului cabinelor. Aplicati stampila cu mentiunea "VOTAT" pe patrulaterul care corespunde partidului sau candidatului independent dorit. Indoiti buletinul, astfel incat pagina goala care poarta stampila de control a sectiei de votare sa ramana in afara, si introduceti-l apoi in urna corespunzatoare (vor fi folosite urne diferite pentru alegeri si referendum) astfel incat sa nu se deschida. Indoirea gresita a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, daca secretul votului este asigurat. Daca gresiti aplicarea stampilei, puteti cere un nou buletin de vot, daca nu a fost introdus in urna. Primul va fi anulat. Restituiti stampila si primiti inapoi actul de identitate, pe care trebuie sa fie aplicata stampila cu mentiunea "VOTAT" (buletine) sau un timbru autocolant (cartile de identitate) . Se va aplica un singur autocolant, indiferent daca votati doar la referendum sau la europarlamentare, verificarea urmand sa fie facuta in Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV). Alegatorul care din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in cabina de votare un insotitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din randul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al sectiei de votare.

 

26 mai 2019 va fi o zi istorică pentru România! Votul pentru PE și cel de la Referendum, vor contura viitorul nostru, în Uniunea Europeană, dar și in viața de zi cu zi a României!

Ce este și de ce votăm pentru Parlamentul European

Parlamentul European (PE) este singura institutie a Uniunii Europene unde cei care ocupa functiile sunt alesi de cetateni. PE este responsabil de legislatia europeana, dar are si responsabilitati bugetare si de control. Parlamentul European are 751 de membri, din 28 de state UE. Romania are alocate 32 de locuri, iar dupa ce Marea Britanie va parasi oficial blocul comunitar vom primi un mandat in plus la redistribuire, astfel ca vom avea 33 de reprezentanti. Numarul deputatilor din fiecare tara este, in principiu, proportional cu populatia sa, dar in practica se aplica sistemul "proportionalitatii degresive": nicio tara nu poate avea mai putin de 6 parlamentari sau mai mult de 96, iar numarul total al acestora nu poate depasi 751 (750 plus presedintele). La acest moment cel mai mare grup politic este Grupul Partidului Popular European (Crestin Democrat) - PPE, cu 221 de membri. Din aceasta familie europeana fac parte la acest moment PNL, PMP si UDMR. Urmatorul grup politic ca marime este cel al socialistilor - Grupul Aliantei Progresiste a Socialistilor si Democratilor din Parlamentul European - S&D, cu 191 de membri. Aici sunt afiliati cei de la PSD si parte din cei de la PRO Romania, mai exact europarlamentarii care in ultimii ani au plecat din PSD in partidul infiintat de Victor Ponta. In ce priveste viitorul social-democratilor romani in aceasta familie europeana, acesta este incert la acest moment. Socialistii europeni au suspendat relatiile cu PSD, din cauza actiunilor la adresa Justitiei, care incalca statul de drept. Urmeaza Grupul Conservatorilor si Reformistilor Europeni - ECR, cu 70 de membri. Aici doar PRO Romania are la acest moment un membru. Ramane de vazut ce familie va alege partidul lui Victor Ponta daca va ajunge in PE. Apoi, Grupul Aliantei Liberalilor si Democratilor pentru Europa - ALDE, cu 67 de membri, printre care si cei ai ALDE Romania. Insa si viitorul partidului condus de Calin Popescu Tariceanu in aceasta familie europeana este incert, fiind de asemenea amenintat cu excluderea, in urma sustinerii PSD in asaltul asupra Justitiei. Alte grupuri din PE: Grupul Confederal al Stangii Unite Europene/Stanga Verde Nordica - 52 membri; Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana - 50 de membri; Grupul Europa Libertatii si Democratiei Directe - 48 de membri; Grupul neafiliatilor - 52 de membri. Romania are alocate 32 de locuri in PE, acestea fiind repartizate partidelor in functie de numarul de voturi pe care le vor obtine la alegeri.

Ce votăm pe 26 mai 2019?

La acest scrutin, din 26 mai, au fost validate candidaturile in cazul a 3 independenti si 13 partide sau aliante electorale. Pentru a vota la scrutinul pentru Parlamentul European veti primi un buletin de vot, unde veti aplica o singura dat stampila pe candidatul sau formatiunea politica pe care o doriti. Amintim ca tot duminica, are loc si referendumul propus de Presedintele Romaniei, unde veti avea de votat pe doua buletine de vot, unde veti pune stampila, tot o singura data, pe fiecare buletin, in functie de optiunea dumneavoastra, pe DA sau pe NU! Dacă pentru alegerea candidatilor pentru Parlamentul European nu conteaza cati electori se prezinta la vot, in cazul Referendumului, situatia e diferita: trebuie o prezenta de 30% din numarul total al alegatorilor din Romania, iar cel putin 25%, din acelasi numar al populatiei sa exprime o optiune. Pentru democratie va asteptam duminica sa participat la scrutin! Votul este o datorie, nu o obligatie! Optiunea de a vota reprezinta faptul ca sunteti un cetatean informat, care doreste sa participe la viitorul tarii sale!

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat decretul de convocare a referendumului pentru justiție. Românii vor vota cu DA sau NU pentru două întrebări:

 

1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

 

2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?” După ce au fost prezentate aceste întrebări ale Referendumului din 26 mai, președintele Klaus Iohannis a făcut declarații pe această temă: Bună seara! Dragi români, avem referendum pe 26 mai. Am semnat astăzi decretul și am convocat acest referendum împreună cu alegerile europarlamentare. Vă aștept la vot, la referendum și la europarlamentare! La referendum avem două întrebări. Prima întrebare – sunteți de acord să se interzică amnistia și grațierea pentru corupți? DA! Eu sunt de acord și sper și în acordul vostru, fiindcă ne dorim o societate curată, o societate performantă în secolul XXI, o societate europeană pentru România. A doua întrebare – sunteți de acord să se interzică ordonanțele de urgență în domeniul justiției? DA! Ne dorim o guvernare pentru români, o guvernare performantă, o guvernare europeană. Avem alegeri pentru Europa, avem un referendum pentru Europa, dar avem mult mai mult. Acest referendum este mai important astăzi decât oricând. După doi ani și jumătate de abuzuri și excese, românii au șansa de a da un răspuns clar actualei guvernări. Au șansa de a vota și de a transmite ce cred despre PSD și despre ofensiva pesedistă împotriva justiției. Pesediștii au votat Codurile. Au votat Codurile penale fără să țină cont de nimeni! Își dau legi ca să poată fura mai departe în liniște! Ei nu se mai tem de nimeni. Eu cred că trebuie să se teamă de votul românilor din 26 mai! Unii vorbesc despre cum acest referendum este doar consultativ. Despre cum, cică, nu ar avea rezultate, pentru că Parlamentul poate să nu țină cont de el. Nu sunt de acord! Un referendum trimite un semnal, și acest referendum va trimite un semnal foarte important. Și acum avem o suprapunere de vot pentru partide cu un referendum. Deci, românii au posibilitatea să dea un semnal pe două direcții. Să voteze, să aleagă, partidele care, după părerea lor, sunt bune, și pot da un vot de blam partidelor pe care nu le consideră bune. Și, în același timp, să spună dacă sunt sau nu sunt mulțumiți cu ceea ce face PSD de doi ani jumătate încoace. Și mie să nu îmi spuneți că acest vot nu contează! El este consultativ, dar contează! Contează votul țării și se va ține cont de rezultatul acestui vot! Dacă românii vor veni la vot și vor spune că nu sunt de acord cu PSD, atunci noi avem un mandat să acționăm. Imediat, a doua zi! Referendumul, dragii mei, este începutul unui proces mai amplu, un proces care începe acum, cu alegerile europarlamentare, continuă la toamnă, cu alegerile prezidențiale, continuă la primăvară, cu alegerile locale, și, în final, la sfârșitul anului viitor, cu alegerile parlamentare. Tot acest proces, tot acest vot, trebuie privit în ansamblul său. Nu mă interesează detaliile tehnice. PSD, cu siguranță, va încerca, prin toate mijloacele, să boicoteze acest referendum. O să vă spună că nu contează, că sunt probleme tehnice. Nu contează! Nu contează că se opune PSD! Contează ceea ce doriți voi, românii, care mergeți la vot! Ați văzut ce legi fac pentru ei, ați văzut cum vor să se protejeze? De data asta, există șansa unei schimbări reale! Semnalul, dragii mei, se va da pe 26 mai la referendum și la europarlamentare. Am fost acuzat că politizez acest referendum. Nu, PSD politizează acest referendum, prin abuzurile pe care le face, prin asaltul continuu asupra justiției de când au ajuns la guvernare. Asta este, dragii mei, adevărata politizare și acest referendum este și despre PSD. Cine merge la vot poate să dea o lecție pesediștilor. Pe mine, în final, mă interesează care este raportul dintre cei care sunt alături de PSD în acest atac asupra justiției, în această proastă guvernare, fără autostrăzi, fără spitale, fără școli modernizate, și care sunt de cealaltă parte. Vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană, vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societate românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi. Nu contează boicotul pesediștilor, nu. Acum contează votul românilor. Și dacă românii înțelege și vor ieși la vot, vom schimba România! Există căi democratice, există soluții pentru România. Știu care sunt aceste soluții, știu cum să le pun în practică, dar, în tot acest demers, dragii mei, am nevoie de votul românilor. Voi fi acuzat că fac campanie, dar este normal. Este normal să fac campanie pentru România, nu pentru altceva! Eu de când sunt Președinte mă implic pentru România și asta vreau și pentru asta, da, voi face campanie! Și pentru referendum, și pentru prezidențiale, dar mai ales pentru o Românie europeană, o Românie justă, o Românie dreaptă, o Românie așa cum și-o doresc românii, nu așa cum și-o doresc pesediștii. Au risipit banii pe pomeni electorale, au ignorat nevoile românilor. Au nevoie să le dați o lecție, iar această lecție se va da, în prima etapă, cu referendumul din 26 mai. S-au adoptat, în acești doi ani și jumătate, nenumărate decizii greșite, nenumărate abordări greșite din partea PSD. Au luptat împotriva justiției, împotriva opoziției, împotriva multinaționalelor, împotriva Europei. Eu, Președintele României, voi face campanie împotriva acestor abuzuri! Eu voi face campanie împotriva acestor decizii pentru că este datoria oricărui om cinstit, patriot, pro-european, bun român, preocupat de viitorul țării, să facă campanie pentru o Românie mai bună! Eu mă voi implica! Dragi români, vă aștept la referendum! Dragii mei, vă doresc sărbători fericite!”

 

Biroul Electoral Central a finalizat constatarea rămânerii definitive a candidaților pentru alegerile europarlamentare din 26 mai. A fost trasă la sorți și ordinea candidaților pe buletinul de vot. La alegerile europarlamentare românii au de ales dintre 13 formațiuni politice și 3 candidați independenți. România va avea dreptul la 32 de locuri în Parlamentul European, asta dacă Marea Britanie va fi obligată să participe la aceste alegeri din 26 mai. În cazul, puțin posibil, în care Marea Britanie va ajunge la o înțelegere privind Brexitul până la data alegerilor europarlamentare, România va mai primi încă un loc în PE. Vă prezentăm ordinea de pe buletinul de vot din data de 26 mai 2019:

 Poziţia nr. 1 - Partidul Social Democrat

 Poziţia nr. 2 - Alianţa electorală "Alianţa 2020 USR Plus"

 Poziţia nr. 3 - Partidul PRO România

 Poziţia nr. 4 - Uniunea Democrată Maghiară din România

 Poziţia nr. 5 - Partidul Naţional Liberal

 Poziţia nr. 6 - Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE

 Poziţia nr. 7 - Partidul PRODEMO

 Poziţia nr. 8 - Partidul Mişcarea Populară

 Poziţia nr. 9 - Partidul Socialist Român

 Poziţia nr. 10 - Partidul Social Democrat Independent

 Poziţia nr. 11 - Partidul România Unită

 Poziţia nr. 12 - Uniunea Naţională pentru Progresul României

 Poziţia nr. 13 - Blocul Unităţii Naţionale BUN

 Poziţia nr. 14 - Gregoriana-Carmen Tudoran

 Poziţia nr. 15 - George-Nicolae Simion

 Poziţia nr. 16 - Peter Costea

Oxia DJ set inedit luni, 22 aprilie, ora 19.00 la Castelul Peleș, din Sinaia, România. Un concert organizat și transmis în direct de Cercle

 

în cadrul Sezonului România – Franța 2019, în parteneriat cu festivalul UNTOLD. Manifestare organizată în cadrul Sezonului România – Franța 2019

 

Concertul, organizat la inițiativa Institutului Cultural Român, va avea loc la Castelul Peleș, din Sinaia, unde un artist francez va fi invitatul de onoare. Fostă reședință de vară a regilor României, Castelul a fost construit din dorința regelui Carol I al României, între anii 1873 – 1883. Stilul arhitectural particular, asemănător castelelor din Germania, aparține epocii neo-renascentiste, ușor de recunoscut prin numeroasele turnuri ascuțite și fațade îmbrăcate în lemn sculptat și fresce delicate. Artistul va fi filmat în timpul transmisiunii, din toate unghiurile, de mai multe camere, iar materialul video. Programul va fi transmis în direct, grație unei conexiuni Orange, pe pagina de Facebook Cercle. Transmisiunea va fi urmată de un interviu cu artistul, căruia internauții îi vor putea transmite întrebări. Oxia, producător al unora dintre cele mai cunoscute titluri ale scenei tehno OXIA este unul dintre cei mai respectați DJ și producători francezi, cu o carieră de peste 20 de ani și turnee pe toate continentele. Cu o listă impresionantă de remix-uri ale unor label-uri celebre (8bit, Hot Creations, Saved, Knee Deep in Sound...), el conduce în același timp propriul label, Diversions Music și a colaborat cu artiști de renume precum Agoria sau Miss Kittin. În 2017, a sărbătorit 10 ani de la apariția celebrului „Domino”, unul dintre titlurile cele mai cunoscute ale scenei tehno, ocazie cu care piesa a fost pentru prima dată remixată, de către Agoria. Cercle este un canal media cultural, dedicat promovării artiștilor și locurilor de prestigiu, ce are ca obiectiv crearea unei experiențe sonore și vizuale de excepție, dar și sensibilizarea publicului în ceea ce privește patrimoniul, arta și cultura franceză. O dată la două săptămâni, într-o zi de luni, timp de o oră, un loc surpriză găzduiește un artist celebru. Concertul este urmat de un interviu live pe Facebook. Cercle a organizat deja astfel de evenimente în numeroase locuri surprinzătoare din jurul lumii Château de Fontainebleau, în mijlocul Pacificului, în Tahiti, la Teatrul Antic d’Orange sau în turnul Eiffel. Sezonul România-Franța 2019 este organizat și implementat de către următoarele instituții: Din partea României: Ministerul Afacerilor Externe, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Culturii și Identității Naționale, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Turismului, Ministerul Cercetării și Inovării, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Ambasada României în Franța și Institutul Cultural Român. Comisar general : Andrei Țărnea Din partea Franței: Institutul Francez cu sprijinul Ministerului pentru Europa și Afaceri Externe, Ministerului Culturii, Ministerului Economiei și Finanțelor, Ministerului Educației Naționale, Ministerului pentru Învățământ Superior, Cercetare și Inovare, Ministerului Tranziției Ecologice și Solidarității, Ministerului Sportului, al Ambasadei Franței în România, al rețelei filialelor Institutului Francez din România și al Alianțelor franceze. Comisar general : Jean-Jacques Garnier

 

Fostul lider al PSD, Victor Ponta, actualmente președinte Pro România, a declarat la ploiești că actuala guvernare ”fură cu ordonanța de urgență”: ”În 2019 este cea mai gravă corupţie din 95 încoace, pentru că spre deosebire de corupţia care înainte funcţiona cu geanta de bani, cu plicul, cu contractul, acum se fură cu ordonanţa de urgenţă cu hotărârea de guvern şi cu decizii ale miniştrlor”. Un exemplu este ordonanţa 114, pe care Ponta a denumit-o „ordonanţa disperării” şi care plafonează preţul gazelor din intern, act normativ de pe urma căruia beneficiză firma Interagro din Teleroman. Referitor la bugetul din 2018, ponta crede că va fi ”cosmetizat”: „La ANAF s-a pus o doamnă care n-are nicio legătură cu ANAF-ul, nu o cunosc dar n-a lucrat niciodată, de ce? Pentru că nu se poate închide bugetul dacă nu falsifică datele din buget.. Ioana (Petrescu, fost ministru al Finanţelor - n.r.) ştie foarte bine, mi-a spus de zece ori anul trecut, ”măi nu au cum să se închidă” şi i-am spus: stai iniştită că falsifică datele. Şi Grecia tot aşa a făcut, doi ani trei ani, patru ani au dat date false şi când a venit momentul adevărului uite, suferă de zece ani”. Fostul premier crede că România va intra în criză economică dacă mai rămâne la putere actualul guvern: „Cifrele nu mint niciodată. Ne ducem exact la anul 2010: peste un miliard de euro pe lună deficit comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar. E un Caritas acuma. Vâlcov, cu Teodorovici, cu Dragnea, a construit un Caritas bugetar: se tot umflă, tot adaugă, iar când va cădea, va cădea tot. Ordonanţa asta a disperării, 114, nu face decât să accelereze intrarea României în criză bugetară şi economică”.

 

Page 1 of 5